Despre mâncarea compulsivă emoțională
Astăzi o să vorbim despre mâncarea compulsivă emoțională.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 29 aprilie 2024, 06:00
În ultimii ani, mulți dintre noi am suferit de epuizare fizică și emoțională. Nu este surprinzător faptul că oamenii au apelat la mâncare pentru confort.
Ne învârtim într-un cerc vicios
Oamenii se bazează întotdeauna pe mâncare pentru a-și stimula starea de spirit și energia, dar confortul alimentar poate scăpa de sub control, mai ales în momentele stresante. Și uite așa, ajungem într-un cerc vicios: simțim o stare neplăcută de stres, tristețe sau plictiseală, începem să mâncăm emoțional.
Acest lucru care ne oferă un sentiment de confort și plăcere. Foarte repede sentimentul de plăcere se diminuează și este înlocuit cu sentimente de rușine, vinovăție sau auto-blamare caredin nou ne creează o stare neplăcută și cercul se repetă.
Această combinație de epuizare și supraalimentare este departe de a fi neobișnuită. Mai ales că de la începutul pandemiei, mulți oameni au suferit de epuizare fizică și emoțională, devenind apatici și copleșiți, adesea cu dureri de cap și alte simptome fizice.
Pe măsură ce criza se prelungește, ne orientăm spre mâncare. Pentru confort alegem adesea gustări nesănătoase, mâncare comandată și mâncăruri comode, deoarece suntem prea obosiți pentru a găti.
Într-un studiu recent despre alimentația emoțională din timpul pandemiei realizat de Universitatea din Birmingham, un sfert dintre participanți au raportat că în general consumau mai multă mâncare, în timp ce o treime mănâncau mai puțîn sănătos.
Cel mai des, când simțim o stare neplăcută ne orientăm către alimente care ne-au făcut să ne simțim bine.
Senzația de energizare și stare de bine
Dulciurile sunt alimentele cel mai des consumate pe fond emoțional. Alimentele bogate în carbohidrați oferă un nivel ridicat de zahăr (glucoză), deoarece glucoza este sursa principală de energie pentru funcționarea creierului. Creșterea glicemică ne oferă senzația de energizare și stare de bine, dar, din păcate, ea durează puțin și vine cu consecințe serioase cum ar fi formarea de depozite de grăsime corporală sau viscerală, adică grăsime depusă pe organe.
Sentimente de vinovăție și rușine
O altă consecință emoțională este faptul că simți sentimente de vinovăție și rușine iar asta duce la perioade de restricție alimentară pentru a compensa caloriile goale, nehrănitoare din dulciuri.
Prin restricțîi alimentare nu îi oferim corpului nutrienții decare are nevoie pentru o funcționare optimă dar nici proteine pentru a susține sistemul muscular. Astfel, ajungem blocați într-un ciclu continuu de pierdere de masă musculară și depozitare de grăsime care duce la o compoziție corporală nedorită.
Ce e de făcut?
Îți recomand să ceri ajutorul până nu devine prea greu de controlat.
Programale personalizate de nutriție, unde primești ajutor de la un expert care să te ghideze în mod individual pot să te ajute enorm în a reforma niște obiceiuri sănătoase.
Prin educație, ghidare și înțelegere poți învăța să înlocuiești obiceiurile rele cu unele bune și să îți creezi o rutină sănătoasă,care să te scoată din fenomenul de suprasolicitare și mâncat emoțional.
Sunt Isabela Tizu, tehnician nutriționist și antrenor wellness și vă aștept cu noi informații săptămâna viitoare.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
