Schimbarea orei și efectele asupra sănătății: ce spun specialiștii

Anxietatea, oboseala și dificultățile de adaptare pot apărea în zilele de după schimbarea ceasurilor.

Articol editat de cristina.rusu, 25 octombrie 2026, 00:00

În fiecare an, când ceasurile se dau înapoi în octombrie, milioane de oameni se bucură de ceea ce consideră „o oră în plus de somn”.

Mulți sunt cei care se întreabă cât de mult ne influențează, de fapt, această mică schimbare corpul, somnul și starea de spirit.

Potrivit specialiștilor, trecerea la ora de iarnă este mai blândă decât cea de primăvară, însă nu este lipsită de efecte.

Schimbarea perturbă subtil ritmul circadian – ceasul intern al organismului, care reglează somnul, vigilența, secreția de hormoni și dispoziția, notează Euronews.

Ce este ritmul circadian

„Există un ceas circadian în fiecare celulă a corpului, dar și un ceas principal: un grup de neuroni din creier care urmează automat lumina, răsăritul și apusul, prin semnale provenite de la ochi. Cât de bine funcționează acest ceas influențează cât de bine dormim și cât de bună sau proastă ne este dispoziția. De aceea este atât de important”, explică Timo Partonen, profesor asociat de psihiatrie la Universitatea din Helsinki.

Sistemul (Daylight Saving Time – DST) presupune mutarea ceasului cu o oră înainte primăvara și cu o oră înapoi toamna, pentru a prelungi lumina naturală din timpul serii.

Majoritatea țărilor din Europa, America de Nord, părți din Africa și Asia aplică acest sistem.

Deși mulți se bucură de ora de somn în plus, schimbarea tot ne dereglează ușor ritmul intern – iar unii oameni resimt mai puternic această adaptare.

„În general, deși se plâng că serile devin mai întunecate, oamenii percep schimbarea din toamnă ca fiind mai ușoară. Cei care nu suportă trecerea la ora de iarnă se plâng, mai ales, că e deja întuneric când ies de la serviciu. Dar asta ține pur și simplu de geografie – nu sunt suficiente ore de lumină pentru a avea dimineți și seri luminoase în același timp. Cei care nu suportă trecerea la ora de iarnă se plâng, mai ales, că e deja întuneric când ies de la serviciu. Dar asta ține pur și simplu de geografie – nu sunt suficiente ore de lumină pentru a avea dimineți și seri luminoase în același timp”, spune profesorul Malcolm von Schantz, cronobiolog la Universitatea Northumbria.

Partonen confirmă: „Schimbarea orei din toamnă este mai ușor de suportat pentru că ne oferă o oră în plus în zi. Ceasul biologic se poate adapta mai ușor.”

Totuși, avertizează el, somnul poate fi mai puțin odihnitor la început, iar mulți oameni nu folosesc ora suplimentară pentru odihnă:

„Unii aleg să stea mai târziu treji și continuă să acumuleze deficit de somn. De fapt, ar putea profita de ocazie pentru a se odihni mai bine, dar cei mai mulți nu o fac.”

Cum ne afectează schimbarea orei

Trecerea la ora de vară, primăvara, este asociată cu creșteri temporare ale accidentelor rutiere, pierderii de somn și atacurilor de cord. Potrivit Fundației Americane a Inimii, riscul de infarct crește cu 24% în ziua următoare trecerii la ora de vară.

Trecerea din octombrie este mai blândă, dar nu lipsită de efecte.

Un studiu realizat în 2025 de Universitățile Liverpool John Moores și Oxford a arătat că femeile sunt mai predispuse decât bărbații să resimtă stări de anxietate, confuzie și stres în zilele de după schimbarea orei.

De asemenea, copiii pot avea dificultăți de adaptare – culcări mai târzii, treziri mai dificile – ceea ce adaugă stres în familii.

Cercetări mai ample sugerează că schimbările frecvente de oră pot avea riscuri pe termen lung, precum accidente vasculare sau creșterea incidenței obezității.

Un studiu realizat de Stanford Medicine a comparat trei scenarii – ora standard permanentă, ora de vară permanentă și sistemul actual de schimbare bianuală – concluzionând că actualul sistem este cel mai nociv.

Cercetătorii au estimat că adoptarea orei standard permanente ar putea preveni 300.000 de accidente vasculare anual în SUA și reduce obezitatea la 2,6 milioane de persoane.

Păstrarea unui ritm constant al somnului este esențială pentru sănătatea pe termen lung.

„Știm că e important, și știm că organismul suportă o anumită variație. Dar datele epidemiologice arată clar că, pe termen lung, este mai bine să minimizăm fluctuațiile”, explică profesorul von Schantz.

El avertizează asupra așa-numitului „jet lag social” – obiceiul de a dormi mai mult în weekend pentru a compensa lipsa de somn din timpul săptămânii:

„Mulți dintre noi se trezesc devreme în timpul săptămânii și dorm mai mult în weekend – practic, își schimbă fusul orar ca și cum ar călători vineri într-o altă țară și s-ar întoarce luni. Acest tipar are aceleași efecte negative ca expunerea frecventă la decalaj de fus orar.”

Un studiu publicat în Journal of Epidemiology & Community Health a arătat că persoanele cu ritmuri neregulate somn-veghe au un risc cu 26% mai mare de evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral – chiar dacă dorm 7-9 ore pe noapte.

Trebuie renunțat la schimbarea orei?

Tot mai mulți oameni de știință și organizații de somnologie – inclusiv British Sleep Society – cer renunțarea la schimbările bianuale și trecerea la ora standard permanentă.

Uniunea Europeană a propus acest lucru încă din 2018, iar Parlamentul European a fost de acord „în principiu”. Totuși, statele membre nu s-au pus de acord dacă să rămână la ora de iarnă sau la cea de vară.

Pentru moment, ceasurile continuă să se miște înainte și înapoi, an de an.

Experții recomandă ca oamenii să folosească ora în plus pentru odihnă reală, nu pentru a sta treji mai mult.

„Dacă schimbarea orei se face în noaptea de sâmbătă spre duminică, culcați-vă la ora obișnuită – sau puțin mai devreme. În felul acesta, puteți profita de ora suplimentară pentru somn și reduceți riscul de oboseală”, subliniază dr. Partonen.

CITEȘTE ȘI: Se schimbă ora!

Radio România

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.