Renunţarea bruscă la cafea poate avea efecte neaşteptate asupra organismului
Ce se întâmplă în corpul nostru dacă nu bem cafea timp de două săptămâni?
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 octombrie 2026, 12:00
Cercetătorii de la University College Cork din Irlanda au studiat 62 de persoane, dintre care jumătate beau în mod regulat trei până la cinci ceşti de cafea pe zi, iar ceilalţi nu consumă de obicei cafea.
Participanţii care consumau cafea au renunţat la aceasta timp de două săptămâni, apoi au reintrodus-o în alimentaţie, fără să ştie dacă primeau cafea cu cofeină sau decofeinizată. Cercetătorii au urmărit modificările microbiomului intestinal, ale metabolismului, dispoziţiei, nivelului de stres, atenţiei, capacităţii de învăţare şi memoriei.
Una dintre cele mai importante schimbări observate după renunţarea la cafea a fost la nivelul intestinului, unde s-au modificat semnificativ metaboliţii produşi de bacteriile intestinale.
Studiul a identificat şi diferenţe în compoziţia microbiomului persoanelor care consumă cafea, unele bacterii fiind mai abundente decât la cei care nu consumă această băutură.
La reintroducerea cafelei, participanţii care au băut atât cafea cu cofeină, cât şi decofeinizată au raportat reducerea stresului perceput, a simptomelor depresive şi a impulsivităţii, ceea ce sugerează că aceste efecte nu depind neapărat de cofeină. Cafeaua decofeinizată a fost asociată şi cu îmbunătăţirea învăţării şi memoriei, efecte care nu au fost observate în grupul care a consumat cafea cu cofeină. Cercetătorii consideră că polifenolii, în special acizii clorogenici, precum şi fibrele solubile şi alte substanţe vegetale din cafea ar putea contribui la aceste beneficii prin interacţiunea cu bacteriile intestinale. În schimb, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu o vigilenţă şi o atenţie mai bune, precum şi cu reducerea anxietăţii şi a unor indicatori ai inflamaţiei.
Potrivit specialiştilor, intestinul şi creierul comunică prin mai multe mecanisme, iar substanţele produse de microbiom pot influenţa dispoziţia, stresul şi funcţiile cognitive. Totuşi, specialiştii avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudenţă: asocierea nu demonstrează automat o relaţie de cauzalitate, iar microbiomul diferă considerabil de la o persoană la alta. Autorii studiului subliniază că efectele cafelei sunt mai complexe decât cele ale cofeinei, însă aceasta nu trebuie considerată un tratament pentru problemele intestinale, depresie sau declin cognitiv.
RADOR RADIO ROMÂNIA
Foto: Pexels
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
