Prima pagină » Campanii » Ce mai citim? » Ce mai citim: Recomandarea traducătorului

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului

Povestea Fenísiei este povestea tuturor femeilor care au ieșit din rând și au plătit un preț foarte mare pentru nesupunerea lor.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 25 octombrie 2026, 00:00

Laura Pariani este prozatoare, autoare dramatică și scenaristă, cu o activitate literară de aproape 4 decenii. A debutat în 1993 cu un volum de proză scurtă pentru care a primit prestigiosul premiu literar Grinzane Cavour. Anul trecut a fost recompensată cu Premiul Campiello pentru întreaga carieră.

Romanul Valea femeilor-lup, apărut în limba italiană în anul 2011 și tradus în limba română la Casa cărții de știință este prima întâlnire dintre Laura Pariani și cititorii români.

Cartea urmărește povestea Fenísiei, o femeie născută la sfârșitul anilor ’20 din secolul trecut într-un sătuc izolat din Alpii italieni, ultima descendentă a unei familii de gropari. A rămas singură la marginea unui vechi cimitir și este scoasă din rutină și muțenie de o jurnalistă venită să documenteze viața și obiceiurile muntenilor.

Îmbinând ficțiunea cu mijloacele jurnalismului și cu cele ale antropologiei, Laura Pariani zugrăvește cu mare acuitate și forță epică o lume dispărută pe care o reconstituie minuțios din amintiri și legende, superstiții, proverbe și zicători.

Un motiv important al cărții este cel al femeii vrăjitoare, sugerat încă din titlu. Vrăjitoarea din romanul Laurei Pariani nu are însă aerul misterios și strălucitor al unui film de la Hollywood, ci se apropie mai degrabă de imaginarul specific Europei de Est: este femeia dezlănțuită, o furie înspăimântătoare, pe care comunitatea o alungă sau căreia în cazuri extreme îi vine de petrecanie.
Muntele însuși este personaj, dar nu ca fundal idilic ci ca forță care zdrobește și transformă oameni, copaci, stânci sau cursuri de apă.

Povestea Fenísiei este povestea tuturor femeilor (sau smintitelor, așa cum sunt ele numite de gura satului) care au îndrăznit să spună NU sau să-și dorească mai mult și au fost aspru pedepsite, a celor care au ieșit din rând și au plătit un preț foarte mare pentru nesupunerea lor.
Romanul urmărește aproape un secol de istorie, cu ascensiunea fascismului, al doilea război mondial, dezvoltarea tehnologiei și depopularea satelor.

Din căsuța ei izolată pe un vârf de munte, Fenísia urmărește cu luciditate transformările prin care trece lumea, îngrijește morminte pe care nimeni nu le mai vizitează, citește reviste vechi, fumează și filozofează despre destin, speranțe și șanse ratate.
Deși pare sumbru la prima vedere, romanul „Valea femeilor lup” este o meditație emoționantă despre viață și moarte, despre tradiție și modernitate, despre săraci și bogați, despre nedreptate, dar mai ales despre felul în care religia și obiceiurile au fost interpretate rigid și absurd, zdrobind nemilos viețile multor generații de femei. Pentru că indiferent unde au trăit, în Alpi, în Carpați, sau în Munții Rodopi, ele au avut parte de același tratament atunci când au încercat să-și trăiască viața altfel decât considera comunitatea că se cuvine.

O carte în care cititorii români vor regăsi multe elemente familiare și care pe alocuri dă dovadă de un umor și o ironie irezistibile.