Ascultă Radio România Cluj Live

România faţă în faţă cu pericolul rusesc

Lunea trecută, Preşedintele Klaus Iohannis a citit în Parlament Stategia naţională de apărare pentru perioada 2015-2019. A doua zi, în vâltoarea eternelor dispute politice mărunte, de abia dacă au fost adunaţi parlamentarii în număr suficient, ca documentul să poată fi adoptat.

România faţă în faţă cu pericolul rusesc

Articol de , 27 iunie 2015, 09:33 / actualizat: 30 iunie 2015, 16:58

Noutatea absolută a Strategiei naţionale de apărare este identificarea Federaţiei Ruse ca principală ameninţare la adresa securităţii României. Federaţia Rusă nu apare numită explicit, insă trimiterea este mai mult decât evidentă. Astfel, primele patru puncte fac trimitere, intr-un fel sau altul, la Rusia:

Acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică generează provocări majore pentru securitatea spaţiului euro-atlantic, creând instabilitate regională şi posibile fenomene negative, printre care migraţie, criminalitate organizată, însă şi afectarea potenţialului de dezvoltare economică.

Desigur, prezenţa chiar ne-explicită, a Rusiei, pe primul loc în ce priveşte ameninţările la adresa României, nu este surprinzătoare. În noul context geo-politic, după acţiunile agresive şi ilegale ale regimului d-lui Putin în Ucraina, poziţia ţării noastre pe flancul estic al NATO a crescut exponenţial în importanţă, dar concomitent şi în expunere.

Cei care s-au grăbit să se îndoiască de oportunitatea menţionării ameninţării estice ar trebui să realizeze că presiunea Rusiei asupra Republicii Moldova s-a înteţit semnificativ, iar conflictul îngheţat din Transnistria, unde există trupe ruseşti, nu este în măsură a aduce linişte la Bucureşti.

Dacă la ameninţări şi riscuri apar, mai mult sau mai puţin voalat, Rusia, terorismul, criminalitatea trans-frontalieră, etc, corupţia figurează ca vulnerabilitate, chiar dacă nu pe primul loc.

Corupţia, se spune, vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. Mai mult, în plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării.

În condiţiile în care cântărim cu justă măsură cele două aspect, anume pericolul presiunii ruseşti şi corupţia politică (şi nu numai) internă, devine clar că ruşii nu ar putea face niciodată atât rău României cât o pot în schimb face, conştient sau nu, politicienii de la Bucureşti.

NATO, prin articolul 5, apără statul membru de orice agresiune, ceea ce face o astfel de acţiune externă foarte puţin probabilă, chiar în faţa unui regim imprevizibil, ca cel al d-lui Putin.

Nicio alianţă şi niciun parteneriat strategic, chiar cu Statele Unite, nu ne va proteja de iresponsabilitatea şi lăcomia unor români neaoşi, vremelnic într-o funcţie înaltă sau alta, care, prin sistemul corupt pe care-l oblăduiesc, slăbesc capacitatea de apărare a statului şi menţin ţara în sărăcie, decredibilizând sistemul democratic în faţa cetăţenilor.

Acesta este marele pariu pierdut de România, sau unul din ele, anume că multă lume, needucată şi derutată, confundă regimul democratic cu jaful şi hoţia la nivel generalizat. Parlamentul este de departe cea mai desconsiderată instituţie a statului, cu complicitatea ticăloasă a multora din membrii săi, unii deja condamnaţi definitiv.

România, prin poziţia sa de bastion al flancului estic al NATO, cu trupe şi mai nou armament greu americane pe teritoriuul său, nu va fi atacată de Rusia militar, cum s-a petrecut cu Ucraina. Însă, pentru a o destabiliza, nici nu este nevoie. Ajunge ca serciviile ruseşti să angajeze postaci plătiţi să împrăştie mesaje anti-occidentale prin mediile virtuale sau prin presă, concomitent cu alte acţiuni specifice, care slăbesc încrederea oamenilor în instituţiile democratice şi în valorile occidentale.

Iar o ţară coruptă, cu o populaţie care a găsit deja “vinovatul” marasmului în UE, NATO şi America, nici nu mai merită agresată. Chestiunea se rezolvă discret, de la distanţă, iar respectivul stat este pur şi simplu şters de pe lista actorilor regionali care contează.

 

Cristian Ivaneş

Cortinele de fier ale noii Europe
Politică Externă vineri, 12 decembrie 2014, 11:15

Cortinele de fier ale noii Europe

Cu două luni în urmă, însărcinatul american cu afaceri ad interim la Budapesta, Andre Goodfriend, arunca în aer relațiile ungaro-americane...

Cortinele de fier ale noii Europe
„Cea mai monumentală tâmpenie pe care lumea a făcut-o vreodată”
Politică Externă marți, 11 noiembrie 2014, 11:37

„Cea mai monumentală tâmpenie pe care lumea a făcut-o vreodată”

Ziua de 11 a lunii a unsprezecea, 1918. După patru ani de război, la cinci dimineaţa, francezii şi germanii semnează armistiţiul întru-un...

„Cea mai monumentală tâmpenie pe care lumea a făcut-o vreodată”
Cum a căzut zidul Berlinului din greșeală
Politică Externă duminică, 9 noiembrie 2014, 12:34

Cum a căzut zidul Berlinului din greșeală

Căderea zidului berlinez la 9 noiembrie 1989 marchează nu doar eșecul lamentabil al experienței RDG-iste, ci și sfârșitul divizării...

Cum a căzut zidul Berlinului din greșeală
De la mâna întinsă, la glonț
Politică Externă marți, 4 noiembrie 2014, 04:47

De la mâna întinsă, la glonț

Era într-o luni seara, iar la Tel Aviv vremea începutului de noiembrie e încă blândă. Primul ministru Yitzhak Rabin tocmai participase la un...

De la mâna întinsă, la glonț
Politică Externă sâmbătă, 1 noiembrie 2014, 11:20

Luminiţele bunului simţ

O sută de mii de oameni au ieşit în stradă marţi seara, 28 octombrie, la Budapesta, înfruntând frigul şi dezgustul, pentru a arăta lumii că...

Luminiţele bunului simţ
Politică Externă miercuri, 29 octombrie 2014, 14:01

Libertatea care luminează lumea

Era o vreme când America era cu adevărat pământul făgăduinţei. Spre sfârşitul secolului al 19-lea, săracii Europei, şi nu doar ei, vindeau...

Libertatea care luminează lumea
Politică Externă vineri, 24 octombrie 2014, 14:56

Naţiunile Unite şi pacea mondială

Astăzi lumea întreagă marchează Ziua Naţiunilor Unite, succesoarea Ligii Naţiunilor din perioada intrbelică. După cel de al doilea război...

Naţiunile Unite şi pacea mondială
Politică Externă joi, 23 octombrie 2014, 16:35

Semnificaţiile unei sărbători

Ungaria sărbătoreşte astăzi 58 de ani de la Revoluţia din 1956, într-un context ciudat şi trist, relaţiile sale cu UE şi Statele Unite fiind...

Semnificaţiile unei sărbători