Cortinele de fier ale noii Europe

Cu două luni în urmă, însărcinatul american cu afaceri ad interim la Budapesta, Andre Goodfriend, arunca în aer relațiile ungaro-americane și isca o polemică ale cărei ecouri nu s-au stins nici astăzi. Diplomaţii americani care monitorizează corupţia din sistemul public ungar de peste un deceniu observaseră „o degradare a situaţiei, o tendinţă descendentă”, afirma atunci dl. Goodfriend, citat de The New York Times. „Această situaţie, dacă va continua în acest mod, va face imposibilă colaborarea ca aliaţi. Vrem să evităm ajungerea într-un astfel de punct”, a subliniat însărcinatul cu afaceri. Şase oficiali guvernamentali ungari suspectaţi de corupţie au fost atunci vizaţi de interdicţii privind intrarea în Statele Unite, gest fătă precedent în relațiile Statelor Unite cu aliații lor. Ildiko Vida, șefa fiscului de la Budapesta, a confirmat săptămâna trecută că numele ei se afla pe lista americană cu numele a șase oficiali de rang înalt, listă de care făcea vorbire în septembrie Andre Goodfriend.

Articol editat de , 12 decembrie 2014, 11:15

Ce s-a întâmplat atucni a fost o ieșire în public a americanilor pentru a denunța, mai mult sau mai puțin voalat, apropierea periculoasă a guvernului domnului Orban de Rusia lui Putin, și tot mai desele derapaje anti-democratice ale premeirului ungar. În contextul schimbării paradigmei relațiilor Rusiei cu Occidentul, acesta din urmă are nevoie vitală de aportul total, onest și deschis al tuturor aliaților din Europa centrală și de est. Faptul că Ungaria dă semne vădite de defecțiune este un motiv serios de îngrijorare, amplificată de suspiciunile tot mai serioase vis-à-vis de un alt aliat est-european, Bulgaria.

În 9 decembrie, cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva corupției, adjunctul șefului de misiune al Statelor Americi la Sofia, Bruce Berton, le-a vorbit reprezentanţilor sistemului judiciar din Bulgaria spunând: „Corupţia este o problemă la nivel mondial, care afectează inclusiv Statele Unite, aşa cum ne arată multe titluri din presă. Din nefericire, mă tem că în Bulgaria corupţia a atins un nivel critic care are impact negativ asupra vieţii fiecărui cetăţean.” Comentariile domnului Berton vin în contextul nefericit al înmulțirii rapoartelor despre nivelul corupției din Bulgaria. Corupţia a atins, în 2014, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, fenomenul având ramificaţii la cel mai înalt nivel politic, conform unui raport realizat de Centrul de Studii Democratice de la Sofia. La aproape opt ani de la primirea Bulgariei în Uniunea Europeană, corupţia este la cel mai ridicat nivel de după 1999.

Acesta este însă doar vârful iceberg-ului în ceea ce privește relațiile ne-line ale Sofiei cu Statele Unite și în general cu partenerii săi occidentali. Conform unor documente obținute de revista germană Spiegel și comentate în luna mai a acestui an, relațiile dintre Rusia și Bulgaria ar fi atât de strânse, încât Kremlinul ar influența direct procesul legislativ. Rapoarte interne ale guvernului federal german avertizează că Rusia transformă Bulgaria într-o poartă de acces la Uniunea Europeană. O treime din rezultatele economiei bulgare ar fi controlate direct sau indirect de către Federația Rusă, arată documentele furnizate Executivului german de Serviciul Federal de Informații (BND). În analiza BND, coaliția de guvernare a socialiștilor cu partidul minorității turce DPS (care a guvernat până la alegerile anticipate din toamnă) era considerată drept „loială Moscovei”. În partidele din arcul guvernamental de atunci activau foști aparținători ai Partidului Comunist Bulgar, agenți secreți și oligarhi foarte bogați care fac afaceri cu cei din cercul lui Vladimir Putin. Mai mult, Guvernul bulgar a intrat în conflict cu Comisia Europeană după ce a stabilit că sectorul bulgăresc din South Stream este doar „o simplă bucată de legătură” pentru a-l sustrage din jurisdicția reglementărilor europene. Cu mare greutate și doar la presiunea uriașă a Uniunii Europene Bulgaria a renunțat, în cele din urmă, la planurile sale.

Așadar, două țări importantee, Ungaria și Bulgaria, membre ale UE și NATO, sunt considerate de Statele Unite (dar și de proprii cetățeni) profund corupte, care, o spun rapoartele serviciilor de informații occidentale, ar face jocurile Moscovei. În această nouă situație geopolitică, imposibil de anticipat la începutul anilor 90, când cel puțin Ungaria era considerată elevul model, a cărui conduită este de emulat, rolul României se vede soporit și potențat înzecit. Occidentul pur și simplu nu-și poate permite să lase România să se piardă prin labirintul corupției și implicit să devină vulnerabilă la penetrarea cu influență rărăriteană. România și Polonia, cele mai mari state din estul Europei, sunt și bastioanele NATO la noua mare cortină de fier pe care Moscova a ales să o lase a cădea din nou. În atari condiții, aceste două țări trebuie să devină ele însele un model de bune practici și bună funcționare a instituțiilor democratice și a celor de combatere a corpuției politice și nu numai. Asta deoarece, cu cât un stat din est este mai corupt, cu atât devine mai vulnerabil la avansurile insistente ale fostului frate mai mare de la Răsărit. Iar când statul respectiv cedează în cele din urmă, cum pare să se fi întâmplat cu Ungaria și Bulgaria, acesta lasă să cadă o altă cortină de fier, mai mică, între el și aliații săi occidentali. În fond, și aici este ca în căsnicie: odată fisurată încrederea, devine incert când și dacă va mai putea fi ea refăcută.

Cristian Ivaneș