„Efectul Google”: știm unde să căutăm, nu ce să reținem
Creierul poate prefera să păstreze metoda de recuperare a unei informații, în locul conținutului acesteia.
Articol editat de cristina.rusu, 24 septembrie 2026, 00:00
Multe persoane caută pe internet chiar şi informaţii pe care altădată le ştiau foarte bine. Atunci când un răspuns este mereu la îndemână, creierul poate prefera să reţină unde poate găsi informaţia, în loc să memoreze conţinutul acesteia.
Fenomenul este cunoscut drept „efectul Google”, iar termenul de „amnezie digitală” este folosit uneori în legătură cu acesta, deşi cele două concepte nu sunt identice.
Psihologii Betsy Sparrow, Jenny Liu și Daniel Wegner au fost printre primii care au studiat fenomenul, iar rezultatele lor au fost publicate în revista „Science”.
Într-unul dintre experimente, participanţii au memorat mai multe informaţii, fiind anunţaţi că acestea vor fi fie salvate pe un computer şi disponibile ulterior, fie şterse. Cei care ştiau că informațiile vor fi păstrate şi-au amintit mai greu conţinutul, dar au reţinut mai bine locul în care îl puteau găsi.
Cercetătorii au concluzionat că, atunci când informaţia este permanent accesibilă, oamenii tind să memoreze mai degrabă modalitatea de a o recupera decât informaţia în sine.
Un alt experiment a analizat dacă participanţii s-au gândit în mod automat la internet, atunci când s-au confruntat cu o întrebare al cărei răspuns nu îl ştiau.
Participanţii au primit întrebări de cultură generală, iar apoi au identificat cât mai rapid cuvinte scrise în diverse culori, inclusiv termeni precum Google şi Yahoo.
După întrebările dificile, cuvintele asociate internetului i-au distras mai mult, fenomen numit „efectul Google-Stroop”. Cercetările ulterioare au pus, însă, sub semnul întrebării acest efect: un studiu realizat în 2018 nu a găsit aceeaşi asociere, astfel că fenomenul nu poate fi considerat definitiv demonstrat.
În schimb, efectul Google propriu-zis a fost confirmat prin repetarea experimentului privind memorarea şi stocarea informaţiilor pe computer.
Acest lucru nu înseamnă că internetul ne deteriorează memoria. Atunci când o informaţie poate fi accesată cu uşurinţă dintr-o sursă externă, creierul poate alege să reţină locul în care aceasta poate fi găsită, economisind astfel resurse cognitive.
Strategia poartă numele de „descărcare cognitivă” şi este folosită frecvent şi în afara internetului, de exemplu atunci când notăm ceva într-un carneţel, salvăm un număr de telefon sau setăm un memento.
Cercetările arată că această strategie nu este neapărat dăunătoare, ci poate elibera resurse mentale pentru sarcini mai importante.
Prin urmare, „efectul Google” este mai degrabă o formă naturală de adaptare şi de descărcare cognitivă decât un semn că internetul ne distruge memoria sau afectează funcţiile creierului.
RADOR RADIO ROMÂNIA
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
