Prima pagină » Reportaje » Sălajul secret: Între ruine, zmei și flori

Sălajul secret: Între ruine, zmei și flori

Povești cu zmei de piatră, frumuseți ale naturii și legende istorice.

Articol editat de cristina.rusu, 7 august 2026, 00:00

Lăsăm în urmă agitația orașului pentru că mergem să punem față în față trei destinații complet diferite.

Povești cu zmei de piatră, frumuseți ale naturii și legende istorice căutăm în expediția de o zi pe care o facem în județul Sălaj. Luăm drumul Zalăului, dar la SânMihaiul Almașului facem dreapta și continuăm până la Gâlgău unde intrăm în Grădina Zmeilor.

intrare la Grădina Zmeilor

O alee frumos amenajată ne poartă printre formațiuni stâncoase, cărora timpul le-a modelat cele mai ciudate forme. Mergând pe cărările când mai înguste, când mai largi, ne-am dat seama că nu suntem singuri în grădină.

-V-am văzut curajoși, ați intrat în Grădina Zmeilor.

– Da, suntem în drum spre Cluj și am zis să facem o oprire la Grădina Zmeilor, că n-am fost niciodată.

-De unde ați venit?

-Suntem din Satu Mare, venim din Austria și ne face plăcere să vedem locurile. Ar trebui mai mult promovate, pentru că nu sunt promovate deloc.

– Dar de unde ați aflat de Grădina Zmeilor?

– De pe internet. Ne-am uitat ce putem vizita în drum spre Cluj și am zis că hai să facem o oprire la Grădina Zmeilor. E foarte frumoasă și totul în regulă. Sunt locuri care nu sunt așa bine aranjate ca Grădina Zmeilor.

Continuăm plimbarea pe aleea pavată cu piatră cubică și urcăm spre foișorul zmeului. Nu-mi vine să cred,foarte harnic zmeul acesta din grădină. A făcut inclusiv o scară din lemn care să ne faciliteze accesul spre cel mai înalt punct de unde avem o priveliște extraordinară asupra întregii zone.

alee pavată în Grădina Zmeilor, scara din Grădina Zmeilor

Cam de o oră aveți nevoie pentru o plimbare printre stâncile modelate de natură pe care localnicii le-au botezat după ce și-au închipuit că reprezintă: Zmeul și Zmeuaica, Călugării, Acul Cleopatrei, Degețelul, Fata Cătanei sau Sfinxul.

călugării din Grădina Zmeilor și Sfinxul

Pornim mai departe, cale de 10 km până la Grădina Botanică din Jibou.

– Bună ziua, domnul Chiș!

– Da, bine ați venit la noi la Centrul de Cercetări Biologice din Jibou.

– Pe scurt, Grădina Botanică din Jibou.

– Grădina Botanică este doar un segment din cadrul centrului, pe lângă complexul acvaristic pe care îl avem și un mini parc zoo care se află tot în interiorul centrului de cercetări. Centrul este închis doar două zile pe an, în ziua de Crăciun și în ziua de Anul Nou.

Cu directorul Ciprian Chiș am vizitat serele grădinii botanice, am trecut pe la plantele carnivore și am admirat culturile de trandafiri.

sere Grădina Botanică Jibou

Undeva lângă pădure am văzut cerbi, căprioare și un mistreț, după care ne-am oprit la acvarii.

-Avem un număr de 32 de acvarii, atât cu apă sărată cât și cu apă dulce, cuprizând peste 60 de specii de pești, începând de la Pirania, care au făcut atât de mult val în filme, desenele animate cu peștii Nemo, cu Dores, pe care îi văd în realitate aici, în acvarile noastre, și chiar și pești autohtoni din familia sturionilor.

acvariu și zoo

Grădina botanică din Jibău e principala atracție a orașului. Ciprian Chiș e e mulțumit pentru că, an de an, turiștii care trec pe aici sunt tot mai mulți.

-Un turist obișnuit cam de cât timp are nevoie pentru a vizita această grădină botanică, zoologică și acvariu?

– Își poate petrece o zi la grădina botanică din Jibou pentru că avem o suprafață de 27 de hectare și fiecare colțișor are ceva anume care trebuie văzut.

– Cam câți turiști aveți și cam de unde vin?

-Suntem într-un oraș relativ mic, avem 10.000 de locuitori iar noi la grădina botanică anual aducem de 7-8 ori populația UAT Jibou. În ultima perioadă am intrat în circuitul agențiilor de turism și vin vizite ghidate efectiv pentru grădina botanică.

Iar acum, să ne întoarcem cu 2000 de ani in urmă, în căutarea legiunilor romane de la Porolissum. Avem de mers 20 de kilometri până la castru.

Poarta Porolissum

-Oare asta e poarta prin care intrau soldații romani care se întorceau din misiune?

Sigur! Aici este poarta principală a castrului de la Porolissum, numită și Porta Pretoria, cu mențiunea că reconstituirea pe care o vedem acum nu respectă în totalitate monumentalitatea pe care o avea în antichitate. Probabil că vorbim despre o poartă cu două etaje, deci mult mai înaltă, și impactul pe care îl avea asupra celor care intrau în castru trebuie să fi fost mult mai mare.

Împreună cu studenții de la arheologie, Vlad Lăzărescu continuă cercetările la castrul roman de la Porolissum, una dintre cele mai importante fortificații de pe granița nord-estică a Imperiului Roman.

-La Porolissum e cel mai mare castru auxiliar pe care îl cunoaștem în provincia Dacia. Este cu dimensiuni neobișnuite pentru castrele auxiliare, aproape de trei ori mai mare, Porolissumul fiind în direct contact cu barbarii.

-Cam câți soldați erau cantonați?

-Undeva 3.000 trebuie să fi fost. Castrul de la Porolissum era un centru militar de comandă de unde se trimitau trupele în misiuni de-a lungul graniței propriu-zise.

În zilele noastre, salariile a 3.000 de soldați NATO dintr-o bază militară aflată pe teritoriul României reprezintă o oportunitate pentru orice întreprinzător din zonă. Coordonatorul echipei de cercetare de la Porolissum, Coriolan Horațiu Oprean, asigură că la fel gândeau oamenii și acum 2.000 de ani.

-Dincolo de acest castru există și o așezare civilă. Adăpostea familiile militarilor, dar pentru că militarii erau plătiți, întotdeauna un castru roman era un pol de atracție pentru cei care produceau anumite bunuri necesare, ceramică, ateliere metalurgice și foarte mulți negustori. La începutul secolului III, în vremea împăratului Septimius Severus, așezarea civilă a dobândit titlul oficial de Municipium Septimium Porolisense.

Așezarea civilă de la Porolisum a fost prea puțin cercetată. Totuși, arheologii și-au făcut o idee despre mărimea ei, analizând dimensiunile amfiteatrului, forumului și a bazilicii civile care au fost descoperite.

-Amfiteatrul pe care îl avem la Porolissum este mare. Capacitatea în jur de 4.000 până la 5.000 de locuri a fost estimată. De aici s-a calculat o populație de 10.000 de civili.

Dimensiunea impunătoare a castrului roman de la Porolisum a ajutat ca anii de dezvoltare economică să fie mult mai numeroși decât perioadele de conflict. În plus, celebrele drumuri romane permiteau soldaților să ofere rapid sprijin în cazul unui atac. De altfel, Coriolan Horatiu Oprean povestește că drumul imperial construit de romani se termină chiar la Porolissum.

-Drumul roman, care trece chiar prin fața porții castrului, străbate întreaga Dacie, de la podul de la Drobeta, trece prin toate orașele importante, prin Ulpia Traiană, Sarmizegetusa, prin Apulum Alba Iulia, Potaisa, Turda, Napoca, Cluj și ajunge până aici la Porolissum, unde se încheie.

Castrul roman de la Porolissum a fost ridicat la capătul lumii civilizate, așa cum o considerau romanii. Dincolo de zidurile sale începeau ținuturile barbare, un spațiu pe care, dacă legiunile lui Traian nu s-au încumetat să-l exploreze, ne-am gândit că e mai cuminte să n-o facem nici noi. Mai ales că expediția ar depăși o singură zi.

La finalul zilei, realizezi că adevărata magie a acestui traseu stă în contrast. În câteva ore primești la pachet logica de fier a unui imperiu, miresme in mii de culori dar și poveștile sălbatice care au refuzat să moară.