Nicu Ștefănuță despre EU KIDS Act: Mai importantă decât vârsta este arhitectura care creează dependență

Eurodeputatul susține reguli mai stricte pentru platformele digitale și algoritmii lor.

Articol editat de cristina.rusu, 21 septembrie 2026, 15:53

Comisia Europeană a prezentat, la 17 septembrie 2026, EU KIDS Act, o propunere de regulament care urmărește să protejeze minorii în mediul digital.

Documentul interzice conturile pe rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani, permite între 13 și 14 ani doar conturi limitate și supravegheate de părinți, iar de la 15 ani — conturi autonome.

Platformele ar urma să verifice vârsta utilizatorilor prin soluții care protejează identitatea și să elimine pentru minori mecanisme precum derularea infinită, notificările care stimulează folosirea excesivă, contactele nesolicitate și transmisiunile live activate implicit.

Regulile vizează nu doar rețelele sociale, ci și platformele video, jocurile online, magazinele de aplicații și serviciile bazate pe inteligență artificială, iar încălcarea lor ar putea fi sancționată cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri mondială.

Propunerea urmează să fie negociată și votată de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Propunerea Comisiei Europene reprezintă un început necesar, dar mai important este să fie abordate ferm mecanismele prin care platformele captează atenția și creează dependență, consideră vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță.

Într-un interviu acordat Radio Cluj, eurodeputatul a pledat pentru reguli mai stricte privind algoritmii, invocând atât riscurile pentru sănătatea și dezvoltarea copiilor, cât și efectele dezinformării asupra democrației.

„Una este să reglementezi pur și simplu vârsta; dar mai importantă decât vârsta este arhitectura care creează dependență”, a declarat Nicu Ștefănuță. În opinia sa, discuția nu ar trebui redusă la momentul de la care un copil poate deschide un cont, ci ar trebui să privească felul în care sunt construite platformele și obiectivele economice ale acestora.

„Rețelele sociale nu sunt o binefacere creată pentru a vă face prieteni și pentru a împărtăși fotografii. Sunt afaceri făcute să vă mențină atenția și prezența cât mai mult timp, să vă vândă publicitate și să aibă control asupra a ceea ce gândiți, inclusiv în context politic”, a spus eurodeputatul.

Acesta a precizat că este tatăl a doi copii și că încearcă să le limiteze contactul cu ecranele, permițându-le doar conținut ales în prealabil, precum desene animate sau materiale educative.

„În niciun caz să deruleze pe cont propriu, fără supraveghere”, a spus el. Totodată, a recunoscut că părinții transmit propriile obiceiuri copiilor atunci când folosesc frecvent telefonul în prezența lor.

Una dintre cele mai dificile componente ale viitoarei legislații va fi verificarea vârstei. Propunerea Comisiei prevede folosirea unor soluții certificate și concepute pentru protejarea vieții private, astfel încât platformele să primească doar confirmarea că utilizatorul îndeplinește pragul de vârstă, fără acces inutil la identitatea sau la datele sale biometrice. Rămân însă întrebări legate de eficiența acestor sisteme, de riscul colectării excesive de date și de capacitatea copiilor de a ocoli controalele.

Nicu Ștefănuță admite că nicio metodă nu va fi perfectă, dar respinge ideea că posibilitatea eludării regulilor le-ar face inutile.

„Nu cred că se creează o problemă. Se creează un început necesar”, a afirmat el. În opinia sa, stabilirea unei limite transmite și o normă socială, chiar dacă unii utilizatori încearcă să o încalce. Eurodeputatul a comparat reglementarea platformelor cu restricțiile aplicate produselor care pot crea dependență, precum tutunul și alcoolul.

Nicu Ștefănuță vede şi un risc democratic în modul în care rețelele distribuie conținut politic. El a invocat sprijinul unei părți a tinerilor pentru formațiuni extremiste în Germania și nostalgia față de regimul Ceaușescu întâlnită în rândul unor tineri români, pe care a pus-o în legătură cu videoclipurile înșelătoare de pe TikTok.

„Eu țin minte magazinele goale, frigul și frica. Nu putem să ne batem joc de tot ceea ce înseamnă educație și sănătate publică”, a spus europarlamentarul.

În negocierile care urmează, Nicu Ștefănuță se așteaptă ca pragurile de vârstă și condițiile de acces să provoace cele mai mari divergențe. El se așteaptă și la presiuni din partea marilor companii din afara Uniunii Europene. În opinia sa, Europa are nevoie nu doar de reguli mai ferme, ci și de alternative proprii și de un control mai bun asupra datelor utilizatorilor europeni.

Negocierile ar putea dura aproximativ un an, a estimat vicepreședintele Parlamentului European, precizând că textul trebuie analizat în comisiile de specialitate și apoi negociat între Parlament și Consiliu.

„Este vorba despre viitorul copiilor noștri, despre dezvoltarea lor, și atunci ar trebui să avem o discuție cât se poate de deschisă”, a conchis Nicu Ștefănuță.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.