Prima pagină » Reportaje » “România are „două sisteme de educaţie”. Experţii cer politici bazate pe dovezi şi investiţii ţintite

“România are „două sisteme de educaţie”. Experţii cer politici bazate pe dovezi şi investiţii ţintite

PISA scoate la iveală marile inegalități din educația românească.

Articol editat de cristina.rusu, 18 septembrie 2026, 16:05

Rezultatele testelor PISA nu arată doar că elevii români obţin performanţe sub media statelor OECD, ci scot în evidenţă inegalităţi profunde între copiii din medii sociale diferite şi între şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale unei dezbateri găzduite online de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

La discuţie au participat foştii miniştri ai Educaţiei Mircea Dumitru şi Daniel David, alături de profesorii Romiţă Iucu şi Dragoş Iliescu, specialişti în politici educaţionale, formarea profesorilor şi evaluare standardizată.

Daniel David a arătat că peste jumătate dintre elevii români nu ating nivelul al doilea al scalei PISA, considerat pragul competenţelor funcţionale, iar la matematică procentul ajunge la aproximativ 52%.

România se află sub media OECD şi în privinţa elevilor cu performanţe ridicate, de nivel 5 sau 6, ceea ce înseamnă că sistemul are dificultăţi atât la baza, cât şi la vârful distribuţiei.

Fostul ministru a atras atenţia că statutul socioeconomic este unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează rezultatele, dar nu explică singur performanţele.

Există elevi din familii dezavantajate care obţin rezultate bune, dar şi copii din medii favorizate care rămân sub pragul competenţelor funcţionale. În opinia sa, trebuie analizate şi procesele educaţionale, implicarea profesorilor şi a părinţilor, climatul clasei, prezenţa la şcoală, motivaţia şi felul în care este utilizată tehnologia.

„Nu poţi avea performanţe PISA dacă nu ai paradigma PISA prinsă în procesul educaţional”, a spus Daniel David. El consideră că şcoala românească nu a integrat suficient evaluarea capacităţii elevilor de a folosi în viaţa cotidiană cunoştinţele dobândite. Din acest motiv, itemi construiţi în logica PISA ar trebui să se regăsească şi în evaluările naţionale din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, nu doar în testări internaţionale realizate o dată la câţiva ani.

Un sistem care „sortează” înainte să instruiască

Psihologul Dragoş Iliescu a susţinut că media naţională ascunde cele mai importante informaţii din raport. Potrivit datelor prezentate de acesta, statutul socioeconomic al familiei explică 21,7% din variaţia rezultatelor elevilor români la ştiinţe, aproape dublu faţă de media OECD, de 11%.

România s-ar afla pe locul al doilea între ţările participante în privinţa influenţei acestui factor. Diferenţa dintre elevii din sfertul cel mai avantajat socioeconomic şi cei din sfertul cel mai dezavantajat ajunge la 122 de puncte. La matematică, decalajul dintre mediul urban şi cel rural este de 109 puncte, mai mare, potrivit lui Dragoş Iliescu, decât diferenţa medie dintre România şi Finlanda.

„Nu avem un sistem, avem două sisteme de educaţie”, a afirmat acesta. În opinia sa, România nu are doar un sistem educaţional slab, ci unul care transformă cu mare eficienţă veniturile şi resursele familiei în competenţele copilului: „Sortăm în loc să instruim”.

Datele contrazic însă explicaţiile potrivit cărora rezultatele slabe ar fi provocate în primul rând de lipsa de interes a elevilor sau de neimplicarea familiilor.

Dragoş Iliescu a arătat că România se află pe locul al treilea dintre cele aproximativ 90 de ţări participante în privinţa sprijinului familial perceput de elevi. Curiozitatea declarată de copiii români ajunge la 77%, peste media OECD de 73%, 82% dintre elevi spun că simt că aparţin şcolii lor, iar 87% declară că îşi fac uşor prieteni şi merg cu plăcere la şcoală.

„Materia primă este acolo. Curiozitatea este acolo, familia este acolo, copilul este în bancă şi este dispus să înveţe. Pierderea se produce undeva între intrarea lui în şcoală şi ieşirea lui din şcoală”, a subliniat acesta.

Băieţii citesc mai puţin, iar competenţele digitale rămân slabe

O altă problemă semnalată în dezbatere este diferenţa dintre fete şi băieţi la lectură. În România, băieţii au obţinut cu 30 de puncte mai puţin decât fetele, un decalaj echivalent cu aproximativ un an de şcoală. La matematică şi ştiinţe, diferenţele dintre fete şi băieţi nu sunt semnificative statistic.

Rezultatele sunt slabe şi în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor în mediul digital. România a obţinut 442 de puncte, faţă de media OECD de 500, iar 57% dintre elevi se situează sub nivelul de referinţă. Acesta este cel mai mare decalaj faţă de media OECD dintre domeniile evaluate, deşi digitalizarea educaţiei a ocupat un loc important în discursul public din ultimul deceniu. În acelaşi timp, efectul negativ al distragerii produse de dispozitivele digitale este estimat la 18 puncte în România, faţă de 11 puncte la nivelul OECD. Participanţii au pledat însă pentru reguli echilibrate privind telefoanele şi tehnologia în şcoli, nu pentru trecerea de la accesul complet liber la interdicţii totale.

România are probleme şi în zona performanţei de vârf. Numai 1% dintre elevi ating nivelurile de excelenţă la lectură, faţă de media OECD de 7%, iar la ştiinţe proporţia este de 1,8%. Dragoş Iliescu a avertizat că din această categorie se vor forma viitorii specialişti şi conducători ai instituţiilor, iar lipsa unei „elite a lecturii” afectează capacitatea societăţii de a analiza critic texte, legi şi contracte.

Mircea Dumitru: copiii din mediile defavorizate au fost abandonaţi

Academicianul Mircea Dumitru a calificat diferenţa de aproximativ 100 de puncte dintre mediul urban şi cel rural, echivalentă cu circa trei ani de studiu, drept una dintre cele mai mari înfrângeri ale sistemului românesc de învăţământ.

„Nu mă sfiesc să spun că este, de fapt, o abandonare a copiilor din mediile defavorizate”, a declarat fostul ministru. El a arătat că, într-un sistem sănătos, calitatea educaţiei nu ar trebui să depindă atât de mult de locul în care se află şcoala şi a dat exemplul Finlandei, unde standardele sunt comparabile între o unitate din centrul capitalei şi una aflată în apropierea Cercului Polar.

Mircea Dumitru a cerut investiţii masive şi politici de discriminare pozitivă pentru comunităţile dezavantajate. Sprijinul trebuie să includă rechizite, hrană, transport şi condiţii care să le permită copiilor să frecventeze şcoala. Totodată, politicile educaţionale ar trebui construite pe măsurători şi dovezi, nu pe soluţii improvizate sau pe ideile succesive ale fiecărui ministru.

Formarea profesorilor, considerată esenţială

Profesorul Romiţă Iucu a pus accentul pe formarea cadrelor didactice. El a amintit că Estonia şi Finlanda au investit cu prioritate în profesionalizarea corpului profesoral, iar digitalizarea a fost construită ulterior, ca instrument care susţine procesul educaţional. Printre soluţiile propuse se numără programe internaţionale de mentorat şi stagii de formare pentru profesorii debutanţi, realizate în parteneriat cu şcoli din alte state europene. În opinia sa, viitoarele alianţe între şcoli europene şi programele Erasmus ar putea expune profesorii români la metode şi experienţe didactice diferite.

Rezultatele PISA vor produce efecte şi asupra universităţilor, a avertizat Romiţă Iucu. Elevii testaţi la vârsta de 15 ani vor ajunge în câţiva ani în primul an de facultate, iar universităţile ar putea fi nevoite să introducă programe remediale şi trasee flexibile pentru recuperarea competenţelor lipsă.

Daniel David a susţinut continuarea Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului şcolar şi extinderea sa la nivelul învăţământului primar. El a propus şi parteneriate de mentorat între şcolile dezavantajate şi unităţile cu rezultate bune, un buget suplimentar de 25% pentru şcolile vulnerabile şi acces online la ore susţinute de profesori calificaţi pentru copiii din zone izolate.