Prima pagină » Reportaje » În Samoé, școala este o investiție pentru întreaga familie. Povestea unei femei şi a unei şcoli din Guineea

În Samoé, școala este o investiție pentru întreaga familie. Povestea unei femei şi a unei şcoli din Guineea

Legătura cu Clujul a început prin propriii copii.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 14 septembrie 2026, 17:38

În Samoé, o localitate din sudul Guineei, o femeie încearcă să transforme accesul la educație într-o șansă reală pentru copiii din familii cu posibilități reduse. Kolié Yaramon Solange a deschis în 2025 școala Mère et Enfant – „Mamă și copil” –, și care are în prezent șapte clase: patru clase primare și trei grupe de grădiniță.

Solange spune că una dintre marile probleme ale comunității este faptul că mulți copii încep școala, dar nu reușesc să își continue studiile pe măsură ce înaintează în vârstă, iar cheltuielile cresc. În Samoé însă şcoala e privită puţin altfel: nu ca o obligaţie, ci ca o investiţie pentru întreaga familie.

„Tot ceea ce înseamnă studii presupune cheltuieli și, cu cât copilul avansează în școală, cu atât cheltuielile sunt mai mari. Pentru familiile vulnerabile este greu să îl susțină până când își termină studiile”, explică Solange.

Problema e cu atât mai vizibilă în cazul fetelor: unele renunță la școală și se căsătoresc foarte devreme, tocmai pentru că familia nu le mai poate susține financiar.

„Dacă părinții nu le pot susține ca să meargă la școală și să se dezvolte, atunci încearcă să găsească pe cineva care să le poată susține financiar în viața de zi cu zi”, spune Solange.

De la educatoare la fondatoarea unei școli

Drumul lui Solange către educație nu a fost unul planificat de la început. În clasa a XII-a a rămas însărcinată și, după naștere, nu a mai vrut să se întoarcă imediat la școală. Familia a încurajat-o însă să își continue studiile. A urmat cursuri de formare pentru a deveni educatoare şi a ajuns să lucreze cu SOS Children’s Villages, unde a rămas timp de 19 ani.

„Timp de 19 ani m-am ocupat de copii vulnerabili, de copii rămaşi fără părinţi; ei și acolo a crescut și mai mult dragostea mea pentru copii”, povestește Solange.

În 2020 a părăsit organizația și a început să dezvolte propriile activități economice. A investit în creșterea animalelor, în prelucrarea uleiului de palmier și, ulterior, în tranzacții cu terenuri.

„Din veniturile obținute din afacerile mele am construit această școală”, spune ea. Banii au fost folosiți pentru construirea sălilor de clasă, achiziționarea de materiale și găsirea unor cadre didactice.

Astăzi, experiența ei personală o face să privească în mod special către fetele care riscă să abandoneze învăţătura în urma unei sarcini. În comunitatea sa există familii care preiau îngrijirea copilului pentru ca tânăra mamă să își poată continua studiile, dar există și situații în care fata rămâne singură cu copilul, în timp ce tatăl își continuă școala sau cariera.

„Victima rămâne fata care a rămas însărcinată”, spune Solange.

400.000 de franci guineeni pot decide dacă un copil merge la școală

Școala Mère et Enfant s-a deschis în 2025. Taxa școlară este de aproximativ 400.000 de franci guineeni, sumă pe care Solange o estimează la aproximativ 200 de lei. Chiar și așa, pentru unele familii suma este prea mare.

„Sunt părinți care nu își permit nici această sumă pentru a-și putea trimite copiii la școală”, spune ea.

Din acest motiv, planul ei este ca școala să devină, în timp, o fundație și să poată renunța la taxa de școlarizare. Solange spune că modelul pe care îl are în minte este cel întâlnit în perioada în care lucra pentru SOS Children’s Villages: copiii să poată primi educație indiferent de posibilitățile financiare ale familiei.

Profesorii, o altă provocare

Nici găsirea cadrelor didactice nu este simplă. Potrivit lui Solange, absolvenții formați ca profesori beneficiază în sistemul public de condiții salariale care fac școlile private mai puțin atractive. Soluția găsită de ea este să identifice tineri care nu și-au finalizat studiile sau nu au promovat bacalaureatul și să le ofere formare suplimentară cu ajutorul unor profesioniști. După pregătire, aceștia pot ajunge să lucreze în școala sa.

Solange spune însă că părinții din comunitate își doresc educație pentru copiii lor mai mult ca orice. Dacă nu își permit o școală privată, încearcă să îi trimită măcar la una publică. Mulți părinți speră ca educația să le permită copiilor să ajungă independenți financiar, să aibă o meserie și, mai târziu, să își poată ajuta familia.

„Dorința generală este ca propriul copil să ajungă cineva care se poate întreține și care poate, apoi, să le ofere ceva înapoi părinților”, spune Solange.

O școală din sat care să devină model pentru oraș

Planurile pentru Mère et Enfant sunt însă mult mai mari decât cele șapte clase existente acum. Solange își dorește noi săli de clasă și un teren de joacă pentru copiii mici. Ar vrea și autobuze școlare, pentru că unii copii locuiesc la trei-patru kilometri distanță, iar pentru cei mici drumul pe jos este dificil. Pe listă se află și calculatoarele: şcoala a introdus deja limba engleză, iar următorul pas ar urma să fie amenajarea unei clase de informatică.

„Mi-aș dori ca școala mea să devină o școală de referință, astfel încât această școală din sat să poată deveni un reper chiar și pentru școlile din orașe”, spune Solange.

Legătura cu Clujul

Legătura lui Solange cu România a început prin propriii copii. Fiul ei, Étienne, a venit la studii la Cluj, iar ulterior și sora lui mai mică a urmat cursurile unei facultăți aici. Solange a ajuns în România cu ocazia absolvirii fiicei sale.

„Profit de această ocazie să le mulțumesc oamenilor din Cluj pentru ospitalitatea și primirea pe care le-au oferit copiilor mei”, spune ea.

Vizita a devenit și o ocazie de a crea legături cu comunitatea din Cluj și cu Grupul de Parteneriat African, care a organizat o întâlnire cu aceasta pentru a prezenta proiectul din Samoé.

Pe termen lung, Solange își imaginează Mère et Enfant nu doar ca pe o școală gratuită susținută printr-o fundație, ci și ca pe un loc unde copiii ar putea rămâne după terminarea cursurilor.

Aceasta ar vrea să construiască un internat, dintr-un motiv cât se poate de practic: mulți părinți lucrează la câmp și nu sunt acasă atunci când copiii se întorc de la școală. Aceștia rămân fără cineva care să îi supravegheze sau să îi ajute la teme.

„Dacă reușesc să îi țin la școală, unde să existe cineva care îi supraveghează și îi îndrumă, cu siguranță, fără nicio îndoială, pot să învețe așa cum trebuie”, spune Solange.