Ciudata exoplanetă care atinge temperaturi de 1.000 de grade și miroase a ouă putrezite

Astronomii francezi au descoperit planeta care orbitează în jurul stelei HD 189733 pe 5 octombrie 2005.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 iulie 2024, 18:00

Există o lume în care verile depășesc 1.000 °C, plouă cu sticlă topită și miroase a ouă putrezite. Ar putea fi începutul unei ficțiuni distopice, dar adevărul este că această exoplanetă de dimensiunea lui Jupiter este situată la 64 de ani lumină de Pământ, iar oamenii de știință au găsit deja o explicație pentru mirosul emanat de HD 189733.

Astronomii francezi au descoperit planeta care orbitează în jurul stelei HD 189733 pe 5 octombrie 2005, observând tranzitul acesteia pe fața stelei și de atunci au studiat-o cu instrumente de înaltă și joasă rezoluție, atât de pe Pământ, cât și din spațiu. Descoperirea acestei noi exoplanete a fost publicată în revista „Nature” datorită studiului planetei prin telescopul Webb, care are precizie ridicată și capacitate în infraroșu.

Cercetătorii, conduși de Guangwei Fu, au descoperit că atmosfera HD 189733b are urme de hidrogen sulfurat, o moleculă care nu numai că emană un miros similar cu al ouălor putrezite – și care nu a fost niciodată detectată în afara sistemului nostru solar, dar le oferă oamenilor de știință şi noi indicii despre modul în care sulful, o componentă de bază a planetelor, ar putea influența interioarele și atmosferele lumilor gazoase dincolo de sistemul solar.

Hidrogenul sulfurat este o moleculă importantă despre care nu știam că există. Am prezis că va fi așa și știm că este pe Jupiter, dar nu o detectasem de fapt în afara sistemului solar, explică Fu într-un comunicat.

Nu căutăm viață pe această planetă pentru că este prea cald, dar găsirea hidrogenului sulfurat este o piatră de temelie pentru a găsi această moleculă pe alte planete și pentru a înțelege mai bine cum se formează diferite tipuri de lumi.

Cazul HD 189733b este deosebit deoarece distanța până la steaua sa este de 13 ori mai apropiată decât cea a lui Mercur față de Soare și masa sa este de 0,846 față de cea a Soarelui și, la temperaturile ridicate, se adaugă ploaia de sticlă care zboară lateral cu vânturi de aproximativ 8.000 km/h.

Această planetă cu masa lui Jupiter este foarte aproape de Pământ și a fost foarte bine studiată, spune Fu.

Acum avem această nouă măsurătoare pentru a arăta că, de fapt, concentrațiile de metale pe care le are oferă un punct de ancorare foarte important pentru acest studiu al modului în care compoziția unei planete variază în funcție de masa și raza acesteia. Descoperirile ne sprijină înțelegerea modului în care se formează planetele, creând mai mult material solid după formarea inițială a miezului și apoi îmbunătățindu-l în mod natural cu metale grele. (www.20minutos.es )

RADOR RADIO ROMÂNIA

Sursă foto: NASA.gov

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.