Orașele mici, de la simplă administrație la poli regionali de dezvoltare
Concluziile Forumului de la Beclean: Becleanul nu trebuie să concureze cu Clujul, ci poate prelua investițiile care nu mai au loc în Cluj.
Articol editat de cristina.rusu, 23 octombrie 2026, 10:05
Orașele mici din România caută soluții concrete pentru a deveni motoare economice nu doar pentru proprii cetățeni, ci și pentru comunitățile rurale din jur.
În intervalul 21–23 octombrie, orașul Beclean a fost gazda celei de-a treia ediții a Forumului Orașelor Mici — un eveniment care a adunat la aceeași masă peste 30 de administrații urbane, reprezentanți din aproximativ 15 comune, experți ai Băncii Mondiale, reprezentanți din patru ministere, agenții de dezvoltare regională și oameni de afaceri.
Principala temă a discuțiilor a fost modul în care micile centre urbane pot atrage investiții strategice și pot transforma avantajele locale în creștere economică reală, prin parteneriate public-privat eficiente și valorificarea patrimoniului.
Gazda evenimentului, primarul Nicolae Moldovan, a arătat că administrația modernă trebuie să depășească nivelul lucrărilor de bază și să funcționeze ca un pol regional capabil să sprijine comunele limitrofe, trecând de la succesul turistic la atragerea investitorilor privați.
Nevoia de cooperare a fost punctul central al tuturor intervențiilor.
Președintele Asociației Nord, Ștefan Teișanu, a evidențiat faptul că forța comunităților mici constă în capacitatea lor de a colabora și de a pune cetățeanul pe primul loc, oferind exemplul parcului de specializare inteligentă din Beclean.
În completare, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj, Șerban Țigănaș, moderatorul forumului, a subliniat că doar asocierea, împărțirea costurilor și utilizarea în comun a specialiștilor pot genera o dezvoltare regională echilibrată.
O schimbare importantă de paradigmă a venit din partea Băncii Mondiale.
Consultantul Marius Cristea a explicat că, dacă în trecut politicile favorizau doar marile metropole, noua Strategie de dezvoltare teritorială a României plasează orașele mici în prim-plan. În viziunea sa, Becleanul nu trebuie să concureze cu Clujul, ci poate prelua investițiile care nu mai au loc în marile centre universitare, cu o condiție esențială: realizarea unei infrastructuri rutiere rapide de conectare.
Inițiativa Forumului Orașelor Mici, demarată la Darabani de către Asociația Nord și extinsă prin rețele europene de schimb de experiență, își propune să ofere administrațiilor instrumentele legislative și practice pentru a asigura un viitor sustenabil comunităților locale.
Președintele Radu Moldovan a propus Forumului Orașelor Mici din România ca Bistrița-Năsăud să fie județ pilot pentru comasare și descentralizare.
Prezent la lucrările Forumului Orașelor Mici din România, desfășurat la Beclean, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, a susținut un discurs ferm axat pe nevoia urgentă de reformă a administrației publice din România, avertizând că dezechilibrele bugetare și lipsa descentralizării pun în pericol dezvoltarea comunităților locale.
În intervenția sa, șeful administrației județene a subliniat că dialogul dintre nivelul central și cel local rămâne adesea formal. Moldovan a menționat că, în ciuda garanțiilor legale privind descentralizarea, autoritățile locale primesc constant noi responsabilități și obligații financiare — inclusiv cofinanțări obligatorii pentru proiecte — fără a primi și resursele financiare corespondente.
„În momentul de față, deși legea menționează autonomia autorităților locale, în realitate ea este profund inexistentă. Primarii răspund de absolut tot în fața cetățenilor, dar adesea fără pârghii, fără o legislație adaptată și fără fonduri suficiente”, a afirmat Radu Moldovan, menționând că bugetele reale ale multor comunități locale au pierdut din puterea de cumpărare în raport cu inflația din ultimii ani.
În acest context, președintele Moldovan a reiterat propunerea ca Bistrița-Năsăud să devină județ-pilot pentru comasarea instituțiilor deconcentrate din același domeniu (ex. ministerul muncii, agricultură) sub o structură integrată, eliminând posturile redundante de conducere, contabilitate și achiziții.
Președintele CJ BN a concluzionat că performanțele punctuale ale unor comunități nu pot substitui o decizie strategică de stat: „Fundamentul viitorului României este o reformă profundă a aparatului de stat; fără aceasta, doar prelungim agonia unui sistem deficitar.”
Alin Cordoș
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
