Planul de reducere a zgomotului din Cluj-Napoca: critici pentru datele depăşite și lipsa unor măsuri punctuale

Planul identifică zonele problematice, dar participanții cer termene, bugete și măsuri adaptate fiecărei străzi.

Articol editat de cristina.rusu, 23 octombrie 2026, 10:23

Planul de acțiune pentru reducerea zgomotului din Cluj-Napoca a fost prezentat joi, 22 octombrie, într-o dezbatere publică moderată de viceprimarul Dan Tarcea.

Consultanții au explicat că documentul urmărește să identifice sursele persistente de zgomot și să estimeze efectul unor măsuri de reducere a traficului.

O parte dintre participanți au criticat însă folosirea datelor cu anul de referință 2021 (deci un an de pandemie, cu trafic redus); și faptul că multe dintre măsurile propuse au fost preluate din planurile de mobilitate și dezvoltare ale orașului.

Conform planului, cea mai ridicată valoare pentru zgomotul rutier depășește 80 dB pe Calea Moților, între străzile George Coșbuc și Mihai Eminescu; valori de peste 75 dB apar și pe alte tronsoane din centru, precum Republicii, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Napoca.

Noaptea, planul indică peste 70 dB pe Calea Moților, între Mărginașă și Emil Isac.

Ca zone liniștite sunt propuse însă doar anumite porțiuni interioare, nu neapărat parcurile în întregime: Parcul Micro II–Detunata, Cetățuia, Parcul Iuliu Hațieganu, Parcul Feroviarilor, Cimitirul Central, Cimitirul Israelit, Pădurea Făget și Grădina Botanică.

Reprezentantul firmei care a realizat planul a explicat că hărțile cu cele mai zgomotoase şi cele mai liniştite zone din oraş sunt realizate prin modelare, pe baza unor medii anuale și a datelor tehnice despre trafic, clădiri și tramvaie. În opinia sa, metoda permite separarea surselor — de exemplu, a zgomotului rutier de cel produs de tramvaie sau de industrie. Măsurătorile punctuale nu ar putea face această distincție și nici nu ar descrie expunerea persistentă.

Consiliera locală Alexandra Oană consideră că planul ar trebui să fie un instrument de lucru pentru problemele resimțite de locuitori. Ea a invocat datele documentului potrivit cărora aproximativ 33.000 de persoane ar fi expuse noaptea la niveluri de zgomot de peste 60 de decibeli și numărul celor afectați s-ar fi triplat față de 2016.

Consiliera a cerut măsuri mai precise pentru arterele cele mai afectate: fișe de intervenție pe fiecare stradă, cu costuri, termene și responsabili, precum și măsurători înainte și după aplicarea soluțiilor. A propus și radare acustice, asfalt fonoabsorbant, extinderea zonelor cu limită de 30 km/h și un regulament local pentru zgomotul produs de evenimente, terase și festivaluri. Pentru zonele cu activitate nocturnă, a sugerat inclusiv un mediator sau un „primar de noapte”.

Un punct rămas neclar în dezbatere a fost cât de mult aduce planul dincolo de proiectele pe care administrația le avea deja în vedere. Consultantul a spus că măsurile au fost selectate din Planul de mobilitate urbană durabilă și din strategia integrată de dezvoltare urbană, după discuții cu angajații primăriei. Alexandra Oană şi-a exprimat părerea că planul ar fi trebuit să arate mai clar cum se leagă problemele identificate de măsurile propuse și dacă sunt necesare soluții noi.

Datele din 2021 și limitele modelării

Mai mulți participanți au pus sub semnul întrebării vechimea datelor, mai ales în condițiile în care traficul și orașul s-au schimbat. Dan Tarcea a amintit că hărțile de zgomot se refac la fiecare cinci ani și că proiectul a fost întârziat după ce primăria a reziliat un contract cu un furnizor anterior.

Modelarea oferă o imagine generală asupra expunerii, dar nu surprinde neapărat fiecare situație concretă reclamată de locuitori. Un cetățean care locuiește pe strada Horea a descris zgomotul produs de tramvaie și a cerut analizarea reducerii vitezei în zonele locuite. Consultantul a spus că simulările nu indică o scădere semnificativă a zgomotului doar prin reducerea vitezei, totuși Dan Tarcea a promis că va discuta cu operatorul de transport despre posibilitatea unor ajustări pe anumite tronsoane.

Festivalurile și zgomotul aeronavelor, în afara planului primăriei

Discuția a atins și zgomotul produs de Untold și de alte evenimente apropiate de centru. Consultantul a explicat că festivalurile nu intră în harta strategică, fiind surse ocazionale, nu permanente, ceea ce probabil că nu îi consolează pe cei care le aud an de an. Dan Tarcea a indicat că aeroportul are propriul plan de zgomot și că deciziile de aterizare și decolare depind de condițiile de siguranță, inclusiv de vânt. Participanţii nu au acceptat pe deplin scuza: pentru sursele excluse din plan, au cerut ca administrația să găsească regulamente sau alte instrumente separate.

Viceprimarul a susținut că planul trebuie să respecte metodologia națională și că măsurile ample — precum trenul metropolitan, centura, electrificarea căii ferate și metroul — pot reduce traficul pe termen lung. A recunoscut însă că zgomotul produs de mașini și motociclete modificate ridică probleme de competență.

În timpul dezbaterii, Dan Tarcea a spus că primăria intenționează să cumpere un aparat de măsurare a zgomotului pentru a-l transfera Poliției Municipiului.

Dezbaterea a conturat astfel două așteptări diferite: un plan strategic, construit după o metodologie comună și bazat pe medii anuale, și un instrument local care să răspundă mai direct străzilor, clădirilor și evenimentelor reclamate de locuitori.

Cert e că, în urma dezbaterii, cu ce s-au ales clujenii se poate rezuma foarte bine prin: „Ce este, este; ce nu este, nu este. Asta este.”

Andrea Nagy

Foto: arhivă Radio Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.