Asteroidul care a ucis dinozaurii a favorizat apariția strugurilor?

Descoperire fascinantă în Anzii Columbieni.

Articol editat de cristina.rusu, 8 iulie 2024, 06:00

În adâncurile Anzilor Columbieni, cercetătorii au făcut recent o descoperire fascinantă: semințe de struguri fosilizate datând de 66 milioane de ani.

Această descoperire excepțională, incluzând cel mai vechi strugure descoperit vreodată în emisfera vestică, deschide o fereastră către istoria evolutivă a plantei care produce acest fruct iconic.

Neotropicele, o regiune tropicală vastă care cuprinde America Centrală, America de Sud și Caraibe, i-a fascinat de multă vreme pe oamenii de știință datorită biodiversității lor excepționale a plantelor.

Această diversitate florală, bogată în mii de specii endemice, rămâne însă învăluită în mister cu privire la procesele evolutive care au modelat-o de-a lungul timpului.

Unul dintre principalele motive pentru acest decalaj este lipsa datelor despre fosile detaliate și bine conservate.

Înregistrările fosile, cruciale pentru reconstruirea istoriei evolutive a plantelor din Neotropice, sunt adesea rare și fragmentare.

Condițiile climatice tropicale, deși favorabile pentru conservare în anumite cazuri, se pot dovedi și inospitaliere pentru fosilizare, limitând astfel disponibilitatea probelor fosilizate, de unde și interesul acestei noi descoperiri paleobotanice privind Vitaceae, familia strugurilor.

Vitaceae, care sunt adesea asociate cu regiunile temperate din emisfera nordică, au fost într-adevăr identificate pentru prima dată ca o familie în Neotropice datorită descoperirii unor noi specii de semințe fosilizate.

Această descoperire marchează o piatră de hotar semnificativă în furnizarea primei dovezi palpabile ale Vitaceae într-un climat tropical.

Se deschid astfel noi perspective asupra istoriei lor evolutive în această regiune tropicală.

Acestea fiind spuse, cele mai vechi semințe fosilizate din familia strugurilor datează de 66 de milioane de ani.

Au fost descoperite în India și coincid aproximativ cu impactul Chicxulub, un eveniment cataclismic care a marcat sfârșitul dinozaurilor non-aviari și a perturbat ecosistemele globale.

Aici, semințele descoperite au între 60 și 19 milioane de ani, ceea ce înseamnă că strugurii au început să se răspândească în întreaga lume în urma acestui eveniment de extincție.

Ne gândim mereu la animale, la dinozauri, pentru că ei au fost cei mai afectați, dar dispariția lor a avut și un impact uriaș asupra plantelor, spune Fabiany Herrera, autorul principal al studiului și curatorul adjunct al paleobotanicii la Field. Muzeul din Chicago.

Cercetătorii cred că această răspândire a Vitaceae ar fi putut fi favorizată de dispariția unor animale mari, precum anumiți dinozauri care, datorită dimensiunilor lor enorme, aveau tendința de a rări pădurile.

Dispariția lor ar fi permis așadar pădurilor să devină mai dense, încurajând astfel mișcarea plantelor cățărătoare.

Detaliile studiului sunt publicate în revista „Nature Plants”.

RADOR RADIO ROMÂNIA

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.