Cum se va adapta munca la birou noilor condiţii create de pandemie?

Biroul modern este un concept care a apărut odată cu Revoluţia Industrială, pe măsură ce marile companii au avut nevoie de un spaţiu mai mare pentru găzduirea personalului administrativ. Prima clădire de birouri a fost construită în 1726 şi îi aparţinea marinei britanice, urmată imediat de Compania Indiilor de Est, care şi-a construit un sediu în Londra. Pe atunci birourile respectau principiul formulat de sir Charles Trevelian, conform căruia:

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 18 mai 2020, 08:53 / actualizat: 21 mai 2020, 10:12

Cel care efectuează o muncă intelectuală ori administrativă are nevoie de propria sa încăpere.

Prima revoluţie a birourilor a avut loc la începutul secolului XX. Frederick Taylor, un inginer devenit consilier, era de părere că munca administrativă ar trebui să fie organizată precum cea mecanică, de pe lângă benzile de producţie. Mesele funcţionarilor erau aşezate aşadar în linie, oamenii lucrând literalmente cot la cot. Primul birou în stil open office, de o calitate greu de egalat chiar şi astăzi, a fost proiectat de Frank Lloyd Wright în 1936. Clădirea Johnson Wax, aflată în Wiskonsin, ofereă un spaţiu de lucru de 40X60 metri şi avea o înălţime de 6 metri, tavanul fiind susţinut de stâlpi cu o formă deosebită. Mesele erau răsfirate în uriaşa sală de lucru, iar mobilierul a fost proiectat special pentru a oferi maximum de comoditate angajaţilor. Spaţiul de lucru era atât de generos încât clădirea ar face faţă chiar şi regulilor de distanţare din aceste zile.

Tot mai multe firme au adoptat în timp stilul open office, calitatea biroului nu era însă atât de ridicată ca a clădirii proiectate de Wright. Primul birou din sticlă a fost Seagram Building din New York, deschis în 1958, în care spaţiul de lucru avea parte de lumină naturală în întreaga zi. Sticla folosită era fumurie, pentru ca angajaţii să fie totuşi protejaţi de lumina excesivă şi de căldura verii. Organizarea open office a intrat în declin după al Doilea Război Mondial odată cu răspândirea conceptului Bürolandschaft, care presupunea gruparea angajaţilor în funcţie de sarcinile de lucru. Iniţial, grupurile cu atribuţii diferite erau despărţite prin plante decorative.

A doua revoluţie a muncii la birou a fost conceptul Action office, creat de Robert Propst. Acesta a imaginat un sistem modular constând din mese de lucru şi paravane de separare. Ideea era ca fiecare angajat să aibă spaţiul său personal, în care să nu fie deranjat. Primul astfel de birou a debutat în 1968. Paravanele erau montate într-un unghi de 120 de grade, cabinele de lucru nu erau astfel separate complet, permiţând comunicarea între angajaţi. Modelul a fost un succes şi a fost repede copiat, imitatorii au renunţat însă, din considerente economice ori din nepricepere, tocmai la acele elemente care în planul iniţial serveau comoditatea angajaţilor. Propst şi-a dorit ulterior să nu fi lansat ideea, atât de mulţi au fost cei care au interpretat greşit conceptul său.

În urma criticilor formulate împotriva sistemului cabinelor de lucru, stilul open office a revenit în anii ’80. E drept, chiar de pe atunci au apărut studii care arătau stresul de care au parte angajaţii care trebuie să lucreze într-un mediu mult prea deschis, mult prea încărcat cu stimuli vizuali şi auditivi. În 1990, o companie publicitară l-a însărcinat pe arhitectul Gaetano Pesce să proiecteze un birou open office care inspiră creativitate, dar rezultatul nu a fost mulţumitor:

Te simţeai complet expus. În jurul tău aveau loc 6 conversaţii simultan, nu-ţi auzeai propriile gânduri, a declarat un angajat.

Unul din principiile proiectului era sistemul clean desk, ceea ce înseamnă că angajatul nu are un birou stabil. Ca rezultat, oamenii ajungeau la serviciu din ce în ce mai devreme pentru a prinde locurile cele mai bune şi mulţi îşi foloseau portbagajul maşinii ca dulap de depozitare a efectelor de birou. Sistemul open office nu a fost însă abolit. A fost preferat de marile companii precum Facebook şi Google, dar a fost favorizat şi de criza economică din 2008: în fond, într-un astfel de birou pot fi înghesuiţi mai mulţi oameni, ceea ce înseamnă mai puţini bani daţi pe chiria spaţiului de lucru.

Cum va arăta oare viitorul muncii la birou? Cert e că sistemul open office a primit o lovitură prin faptul că angajaţii sunt mult mai expuşi infecţiilor. Experţii spun însă că, de vreme ce virusurile supravieţuiesc oricum pe suprafeţele folosite în comun, instalarea unor paravane care să readucă vechile cabine individuale de muncă nu ar reprezenta o soluţie. Mult mai mulţi vor lucra de acasă în continuare, dar marile companii se gândesc deja cum să minimizeze contactul în anumite medii (compania Toyota de pildă plănuieşte instalarea uşilor pentru toalete care se deschid prin comandă vocală). Multe firme au introdus deja măsurarea temperaturii la intrarea angajaţilor în sediu. Nu s-au găsit încă soluţii pentru cafetiera folosită la comun, însă este foarte puţin probabil ca angajaţii să renunţe la utilizarea acesteia.

Sursă: Index.hu

Andrea Nagy

Foto: arhivă Radio Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.