Asasinarea lui Mihai Viteazul la Turda

Articol editat de cristina.rusu, 11 octombrie 2019, 10:15

Primul şi cel mai glorios episod al unirii Principatelor Române se consumă odată cu sfârşitul marelui domnitor Mihai Viteazul, pe Câmpia Turzii.

După victoria comună de la Guruslău împotriva lui Sigismund Báthory, cei doi generali, Basta şi Mihai, se îndreaptă spre Cluj, oraş care se pusese în solda nobilimii maghiare trădându-i pe imperiali.

Primul care intră în oraş e Basta, care încasează bani grei de la clujeni pentru a cruţa oraşul de jaf şi răzbunare. E momentul în care contradicţiile dintre Basta şi Mihai ajung la paroxism, pentru că primul refuză să împartă prada de război cu aliatul său militar.

Istoricul Tudor Sălăgean dă toată vina asasinării mişeleşti a lui Mihai Viteazul pe generalul de origine albaneză:

Mihai era pus într-o situaţie ingrată. Trupele sale constatau că nu erau plătite, că Mihai nu putea obţine din partea lui Basta bani pentru soldele lor. În schimb soldaţii aflaţi în subordinea directă a lui Basta erau plini de bani. Sigur că asta a provocat multe frustrări şi chiar poate tentative de a trece din trupele lui Mihai în cele ale lui Basta (pentru că soldaţii aşa funcţionau în perioada respectivă).

Tabăra era aşezată în zona gării de astăzi undeva (nu era situată chiar la Cluj). Mihai a înălţat un steag tot în afara cetăţii în memoria lui Baba Novac. Mihai nu a fost lăsat să intre în cetate nici de către imperiali şi cu atât mai puţin de către clujeni. A plecat înaintea lui Basta către Turda, şi-a aşezat tabăra pe câmpia de lângă Turda.

După câteva ore, Basta a venit şi el şi şi-a aşezat la rândul lui tabăra la o aruncătură de săgeată de cea a lui Mihai. Sigur că nu putea Mihai să-l considere pe Basta un duşman, luptau sub acelaşi steag. Sigur, a fost asasinat în condiţii care ne dezvăluie faptul că Basta îşi planificase cu mare atenţie mişcările. Toată propaganda împotriva lui Mihai era deja pregătită, în momentul săvârşirii asasinatului doar i s-a dat drumul. Asasinatul a fost comis doar de valonii din subordinea lui Basta. (Tudor Sălăgean)

Ca un argument în plus că Basta conspira singur împotriva lui Mihai, susţine Tudor Sălăgean, stă şi faptul că imediat împăratul Rudolf al II-lea a ordonat o anchetă pentru stabilirea vinovaţilor de asasinat.

Profesorul Vladimir Bogosavlievici crede însă că ancheta a fost doar de ochii lumii şi că Rudolf însuşi nu-şi mai dorea un domnitor puternic, stăpân peste toate cele trei principate şi mai puţin controlabil:

Rivalitatea dintre cei doi generali era cunoscută. Părerea mea este că de aceea a speculat Curtea Imperială, pentru că nu-i convenea un om cu o aşa mare personalitate cum era Mihai. Nu erau ei siguri pe Mihai. Pe Basta erau siguri, era un om fidel împăratului, care în subconştientul lui îşi dorea să fie guvernator al Transilvaniei. Desigur că nici aici nu se putea înţelege cu Mihai, pe care Rudolf îl pune locţiitor.

Curtea Imperială de la Viena a lucrat după acel slogan, divide et impera (dezbină şi conduce). Pentru că deşi există o ipoteză că Basta l-ar fi omorât din proprie iniţiativă, nu-mi vine să cred că fără a avea girul împăratului Rudolf al II-lea. Nu putea să facă un act de acesta, pentru că Mihai era cineva. Şi bine, când s-a dus cu Jacques de Beauri, cu acel valon, 300 de mercenari s-au dus să-l aresteze pe Mihai.

„Ori mi-l arestaţi, ori mi-l omorâţi”, Basta ar fi dat acest ordin. Mihai nu s-a gândit, până a pune mâna pe sabie (era stângaci). Unul dintre mercenarii valoni i-a tras cu archebuza în piept, altul i-a înfipt o suliţă; şi până la urmă corpul a fost lăsat pe câmp”.

Puţini clujeni ştiu de trecerea lui Mihai Viteazul pe la Cluj şi de faptul că a înălţat aici un steag alb în memoria bravului său căpitan de oşti Baba Novac, martirizat chiar în Piaţa Unirii de azi sub privirile generalului Basta.

Unii nu-şi mai aduceau aminte nici măcar cine a făcut prima unire a românilor sub un singur sceptru, deşi discuţiile se purtau chiar în Piaţa Mihai Viteazul, lângă statuia marelui domnitor:

„Ştiam că Mihai Viteazul, dar am aflat că a fost alt general maghiar înainte. Nu mai reţin exact numele.”

„A fost Alexandru Ioan Cuza, el a fost iniţiatorul. Mihai a făcut-o, dar din păcate a ţinut foarte puţin”.

„Mihai Viteazul în secolul al XVI-lea, dacă nu mă înşel. Dar din păcate maghiarii au avut altă opinie şi i-au tăiat capul. Acuma totuşi bine că s-a reuşit înfăptuirea acesteia şi să dea Dumnezeu să rămână cât mai mult”.

„Mai înainte de Marea Unire din 1918, a mai fost Cuza. Înainte de Cuza, nu ştiu”.

„Mihai Viteazul în 1600.”

„Nu ştiu, nu a fost istoria materia mea preferată.”

„Mihai Viteazul, la 1600. A ţinut mai puţin de un an, Mihai a fost asasinat.”

Asasinarea lui Mihai Viteazul la Turda rămâne una dintre marile enigme ale istoriei, care nu a pus însă punct planului dacic de reunire a tuturor românilor în fruntariile vechiului regat, un vis zădărnicit pe moment de interesele marilor imperii din zonă, care nu aveau nevoie în spaţiul carpato-danubian de un stat puternic care să le încurce socotelile.

Ovidiu Moldovan / Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.