Felia de Cluj: Felia cu…paste făinoase [AUDIO]

Originile pastelor făinoase se pierd în negura timpului (cum ar spune Ispirescu), iar unii cercetători susțin că primele însemnari legate de paste vin din China și datează din 1700 înaintea erei noastre. Cercetătorii italieni susțin însă că primele însemnări legate de paste apar încă de pe vremea etruscilor, populație ce locuia în Etruria- zona -central vestică a Italiei de atunci; Toscana, Lazio și Umbria în prezent. Aceștia au locuit în această zonă între sec. XI Î.E.N. și sec. I Î.E.N. În jurul anului 400 Î.E.N; ei preparau un fel de paste făcute din grâu. Urmașii etruscilor, romanii, preparau LAGANE, un fel de lasagna , dintr-un aluat din apă și făină. Cu toate acestea, și romanii și etruscii coceau aluatul rezultat în cuptor, în loc să-l fiarbă.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 1 aprilie 2020, 06:00 / actualizat: 1 aprilie 2020, 7:21

Charles Perry este un istoric american care a scris mai multe articole despre originile pastelor. Acesta susține că primele însemnări scrise despre paste fierte apar în Talmudul evreiesc în secolul al V – lea, carte scrisă în aramaică, unde apare termenul de itriyah. În secolul al X-lea, termenul de itriyah apare în mai multe scrieri arabe și se referă la paste uscate cumpărate de la comercianți. Meritul răspândirii pastelor este atribuit arabilor. Comercianții din Arabia duceau în călătoriile lor lungi, pe faimosul drum al Mătăsii, paste uscate, acestea fiind ușoare, deloc perisabile și se găteau foarte repede.

Ajunse în Sicilia, odată cu invazia maură, pastele își găsesc locul ideal de dezvoltare, sudul Italiei devenind, la un moment dat, cel mai mare producător de paste. Pastele făinoase pot fi de mai multe feluri, din punct de vedere al compoziției aluatului. Ele pot fi din făină de grâu, hrișcă, făină de orez, amidon de soia sau amidon de fasole mung, la care se mai adaugă ou sau diferite piureuri de legume; se păstrează uscate sau proaspete și se prepară în cele mai multe cazuri prin fierbere.

Dar nu aș vrea să vă zăpăcesc inutil. Să o luam încetuc și să vedem dacă aveți ce vă trebe prin casă. Făină aveți? Aveți, cum nu. Ouă aveți? Aveți, cum nu. De sare nici nu vă mai întreb, iar oricât de sărac e românul, tot are o lingură de ulei de măsline pe acasă, doar e frate cu italianu’, se trag din aceiași tați: Traian și Decebal.

La fiecare 100 de grame de făină albă, puneți un ou întreg. Deci la 1 kil de făină se pun 10 ouă, iar eu, pentru că-s bogat, pun 11, din aroganță, nu de alta 🙂 Apoi ai nevoie de niște sare și puțin ulei de măsline. Treaba se face cam așa: făina se amestecă cu sarea, apoi se pune pe masa de lucru, se face o gaură generoasă în mijlocul mormanului de făină, iar acolo se pun ouăle bătute ca pentru papară, nu ca pentru demonstrații politice :). La urmă se pune uleiul de măsline. Cu ajutorul unei furculițe se tot amestecă ouăle cu câte puțin din făină, așa încât să nu se facă cocoloși și nici să nu se spargă marginile de făină, pentru că nu am vrea să curgă ouăle pe toată masa. Când masa de ouă a absorbit cât se poate de mult din făină și nu se mai poate amesteca cu furculița, trecem la treaba serioasă. Ne apucăm de frământat și nu ne oprim cam 10 minute. Aluatul trebuie să nu se mai lege de degete și să fie puțin elastic. Se acoperă cu o folie de prospețime și se lasă la hodinit vreo 20 minute. Apoi se întinde cu un făcăleț și se taie în diverse forme, asta dacă nu ai mașină de paste.

Dacă încerci rețeta asta în a 12-a zi de carantină și ești extrem de plictisit, îți propun să te joci cu aluatul. Cum? Sigur nu football! În momentul în care amesteci ouăle, poți pune cu un ou mai puțin și să pui un piure de leurdă, de spanac, puțină pastă de roșii sau chiar niște cărbune digestiv, nu toate deodată, evident. Pastele astea le poți mânca proaspăt fierte atunci sau le poți lăsa la uscat și să te bucuri de munca ta mai încolo.

S-a mai dus o zi, s-a mai dus un kil’ de făină, cămara e ușurată, noi avem ce mânca, planeta respiră și abonamentul la Netflix e la zi. Trăim o perioadă minunată!
Gătiți cât de mult puteți acasă, e important. Pentru voi, pentru familie și, mai ales, pentru sănătatea noastră, a tuturor.

Eu sunt Horia Șimon și vă dau întâlnire săptămâna, viitoare la o nouă ediție a rubricii Felia de Cluj.

Foto: Deva Darshan on Unsplash

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.