Felia de Cluj: Harta brânzarilor locali

Citeam pe undeva că lipsa asta de răbdare, când vine vorba de învechirea alimentelor, vine cumva din istorie – noi, românii, aflându-ne la poarta Europei, pe aici treceau frecvent hoardele migratoare, care nu prea lăsau nimic în urmă. Așa că, țăranul român, adică valah sau moldovean, trebuia să poată lua cât mai repede la purtător tot ce era mai de preț de prin casă și tot ce era de-ale gurii și fugea din calea hoardelor prin păduri și se ascundea până trecea pericolul. Așa că, nu prea era vreme de recolte de cereale ce au timp îndelungat de coacere și nici de crame, beciuri sau grote pe unde să dosească niște brânză ca să se înnobileze.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 9 martie 2022, 06:00 / actualizat: 9 martie 2022, 9:13

Brânza învechită de la noi se rezumă la burduf, la brânza din bărbânță și la telemeaua pusă în saramură; poate am omis eu vreuna, să-mi fie cu iertare. Treaba asta era până nu demult, demult însemnând până acum vreo 10 ani. Cam pe atunci au început să apară și brânzarii artizanali. Unii, cei mai mulți, sunt din centrul Ardealului, acolo unde, acum ceva vreme, cu ajutorul Bisericii s-au organizat câteva ateliere de făcut brânză, ținute de brânzari din Elveția. O mare parte a comunității a participat și, ca de obicei, cei mai isteți și cu simț antreprenorial mai ascuțit s-au pus pe treabă. Așa se face că, până recent, marea majoritate a brânzeturilor maturate de la noi erau de tip elvețian. Apoi, rând pe rând, s-au mai reîntors români care au muncit pe afară prin astfel de fabrici și s-au hotărât să-și încerce norocul acasă. Așa s-a mai diversificat oferta și tipurile de maturare. Eu zic că au mizat bine!
Acum, după 10-12 ani, chiar putem spune că avem brânză, și de modă nouă, dar și tipuri de brânză autentic românească readusă așa cum trebuie pe rafturile magazinelor și, implicit, pe mesele oamenilor. Fără să le fac reclamă și fără să fac vreo analiză organoleptică, o să-i înșir pe cât de mulți mi-i amintesc acum.

1. În Dezmir e Bonas – mozzarella bună și alte cașuri;

2. În satul Gheorgheni îi găsiți pe Caseus, care fac Trapis, Gouda, dar și niște ricotta proaspătă, bună de tot;
3. Un pic mai încolo îl găsim, în Cornești, pe Narcis de la NarCheese- aici se maturează cașcaval Tomme, raclette, dar se face și telemea proaspătă;

4. Apoi, pe lângă Huedin, în Alunișu, pastorul reformat maturează brânză grozav, fără brand, doar cu suflet și credință;

5. Peste deal, în Vișagu, la Ferma de capre Vișagu, Neluțu face diverse tipuri de brânzeturi din lapte de la caprele lui, unele maturate, altele proaspete;

6. Spre Alba, la Unirea mai exact, la Ferma cu Omenie se face cel mai bun burduf din România, nu am zis-o eu, ci premiile primite an de an de la comunitatea producătorilor de brânză;

7. Spre Mureș, la Cund, Iști de la Manufactura de Brânză face brânză maturată și colorată cu cărbune medicinal, e neagră ca bivolu’, apoi unele cu leurdă, cu nuci și cognac și tot așa, pentru că omul are imaginație și dăruire;

8. În Timișoara sunt cei de la Curtea Culorilor;

9. În Sibiu, cei de la Albota;

10. Lângă Gherla, la Țaga mai exact, se maturează, puțin mai diferit decât toate celelalte, minunata brânză de Țaga, Năsalul cel puturos, dar gustos din cale-afară.

Și tot așa, în lungul și-n latul țării, dacă mai întrebi în stânga-n dreapta, sigur mai găsești un nebun care refuză să-și vândă laptele cu 1 leu litrul și se încăpățănează să îi dea plus-valoare, și laptelui, dar și muncii sale.
Orice produs local e o comoară, căutați-le și consumați-le cu drag, e important!

Chef Horia Șimon

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.