Peste 14 milioane de italieni se informează doar de pe Facebook

În timp ce tehnologiile digitale au fost fundamentale încă de la începutul pandemiei, pe termen lung, au evidențiat riscurile care se ascund în spatele unei comunicări care trece înainte de toate prin rețelele de socializare. Bulimia știrilor la nivel mondial declanșată de Covid-19, ne-a pus în primul rând în fața posibilității de a citi știri părtinitoare, sau chiar false.

Articol editat de cristina.rusu, 31 decembrie 2021, 17:00

În timp ce tehnologiile digitale au fost fundamentale încă de la începutul pandemiei, pe termen lung, au evidențiat riscurile care se ascund în spatele unei comunicări care trece înainte de toate prin rețelele de socializare. Bulimia știrilor la nivel mondial declanșată de Covid-19, ne-a pus în primul rând în fața posibilității de a citi știri părtinitoare, sau chiar false.

Observatorul permanent Censis-Ital Communications privind agențiile de comunicare din Italia a monitorizat obiceiurile digitale ale italienilor și a scos la lumină date care dau de gândit.

Astfel, unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare este că 14 milioane și jumătate de italieni (30,1% dintre cei cu vârste între 14-80 de ani) folosesc Facebook pentru a citi știrile, procentul ajungând la 41,2% în rândul licenţiaţilor, la 39,5% printre subiecții cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani, şi la 33% dintre femei.

Și nu există doar Facebook: 12,6% din populație îşi ia informațiile de pe YouTube (ponderea fiind de 18% în rândul tinerilor) și 3% de pe Twitter (5% printre cei mai tineri).

Rețelele de socializare sunt utilizate în general împreună cu alte surse de informații. Partea dramatică este însă că 4 milioane și jumătate de italieni îşi procură informaţiile doar pe aceste platforme digitale. În acest fel, există riscul de a ne refugia într-un fel de spațiu închis în care se află doar știri care corespund propriilor tendințe și înclinații, în detrimentul capacității de a discerne ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Funcția agențiilor de comunicare este, așadar, fundamentală, acestea jucând un rol de garant al calității și fiabilității fluxurilor informaționale, deoarece folosesc canale de producție și distribuție de știri verificate.

Pentru Massimiliano Valerii, directorul general al Censis, utilizatorii trebuie să fie liberi să navigheze pe web, însă trebuie să fie protejați de știrile false și de dezinformarea care afectează indivizii și comunitatea. Pandemia a declanșat o infodemie comunicativă care a alimentat o serie de informații false asupra bolii și vaccinurilor, determinând comportamente care au un impact decisiv asupra tendinței infecțiilor. Ceea ce s-a întâmplat relevă că, chiar și pe web, sunt necesare reguli și profesioniști care să asigure o bună comunicare, a subliniat Valerii.

Și tocmai în ceea ce privește comunicarea medicală în vremuri de pandemie, Observatorul înregistrează că peste jumătate dintre italieni (54,2%) consideră pozitivă prezența în mass-media a experților din diferitele domenii ale medicinei.

Părerile celorlalţi 45,8%, sunt opuse, aceştia considerand că virologii și epidemiologii ar fi creat confuzie și dezorientare (34,4%) sau ar fi fost chiar dăunătoari, deoarece au provocat alarmă (11,4%). Cea mai urgentă intervenție pentru a stopa proliferarea știrilor false pe web, raportată de 56,2% dintre italieni, este implementarea unor sancțiuni mai severe pentru cei care răspândesc în mod deliberat știri false.

Latura emoțională evidențiată de datele Censis-Ital este și ea fundamentală. 55,1% dintre italieni sunt convinși că tehnologia digitală stimulează ura, resentimentele, conflictele, procent care ajunge la 58,9% în rândul femeilor și la 58,4% în rândul tinerilor sub 34 de ani; iar 22,6% se tem să nu devină victime ale haterilor.

RADOR

Foto: arhivă Radio Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.