Decorată cu ghirlande de flori și o mască facială fascinantă din lemn, mumia era atât de fragilă încât arheologii nu îndrăzniseră niciodată să îi expună rămășițele, făcând-o singura mumie regală egipteană găsită în secolul al XIX-lea și nedeschisă încă de savanți.
![Mumia faraonului Amenhotep I, scoasă din sarcofag și prezentată digital după 3.500 de ani [VIDEO]](https://www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2021/12/amenhotep.png "Mumia faraonului Amenhotep I, scoasă din sarcofag și prezentată digital după 3.500 de ani [VIDEO]")
Articol editat de cristina.rusu, 31 decembrie 2021, 06:00 / actualizat: 1 ianuarie 2022, 15:16
Decorată cu ghirlande de flori și o mască facială fascinantă din lemn, mumia era atât de fragilă încât arheologii nu îndrăzniseră niciodată să îi expună rămășițele, făcând-o singura mumie regală egipteană găsită în secolul al XIX-lea și nedeschisă încă de savanți.
Prin descărcarea digitală a mumiei și „desprinderea” straturilor sale virtuale – masca de față, bandajele și mumia în sine – am putea studia acest faraon bine conservat cu detalii fără precedent, a afirmat Sahar Saleem, profesor de radiologie la Facultatea de Medicină de la Universitatea din Cairo și radiolog la Proiectul Mumiei Egipteane, într-un comunicat.
Saleem și colegii săi au descoperit că Amenhotep I avea în jur de 35 de ani și avea 169 de centimetri înălțime când a murit. Era și circumcis și avea dinți sănătoși. În interiorul sarcofagului au fost găsite aproximativ 30 de amulete și o centură de aur.
Faraonul avea o bărbie îngustă, un nas mic și îngust, păr creț și dinții de sus ușor proeminenți, a spus Saleem.
Ancheta nu a scos la iveală răni sau alte semne care ar putea dezvălui cauza morții sale.
Amenhotep I a condus Egiptul timp de aproximativ 21 de ani, între 1525 și 1504 î.Hr. A fost al doilea rege al dinastiei a XVIII-a și a condus o perioadă de domnie în mare parte pașnică, în timpul căreia a construit multe temple.
Craniul faraonului, inclusiv dinții, erau în stare excelentă.
Cercetătorii au descoperit că, în schimb, mumia suferise de multiple răni post mortem, probabil provocate de către jefuitorii de morminte antice, răni pe care, potrivit textelor hieroglifice, preoții și îmbălsămatorii au căutat să le repare la mai bine de patru secole, după ce a fost mumificat și îngropat pentru prima dată. Descoperirea a fost publicată în revista „Frontiers in Medicine”.
RADOR
Foto: captură video YouTube AfricaNews
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Cercetătorii de la Universitatea Texas A&M au analizat, timp de 12 săptămâni, efectele creatinei asupra adulţilor cu vârste cuprinse între...
Potrivit publicaţiei Var-Matin, George Clooney se pregăteşte să deschidă un restaurant italian în sudul Franței. Articolul...
Micile scăpări de memorie, precum uitarea locului în care au fost lăsate cheile sau a unui nume care nu ne vine imediat în minte, sunt frecvente...
Regatul Danemarcei s-a extins oficial. Pe coasta de sud a insulei Lolland, puțin mai la est de fabrica din orașul portuar Redbyhavn, a apărut o...