Ce mai citim: Curatorul de zacuscă și alte năzdrăvănii gastronomice
Cosmin Dragomir este jurnalist de meserie și a întocmit un volum fascinant despre gastronomia românească. Volumul cu coperți cartonate și conținând foarte multe fotografii de cea mai bună calitate a apărut la Editura Gastroart. Are și un titlu foarte incitant: ”Curatorul de zacuscă”.
Autorul este pasionat de gastronomie, caută și colecționează rețete vechi și spune povești pe care le documentează minuțios din mai multe surse. Spune că nu a scris o carte științifică, pentru că nu a folosit metode academice, iar rezultatul mie mi se pare foarte bine scris, instructiv, dar și amuzant.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 17 octombrie 2021, 00:00
Volumul se deschide cu un excelent interviu cu antropologul Vintilă Mihăilescu despre identitatea gastronomică a românilor.
Urmează apoi mai multe capitole în care se documentează precis istoria ciorbelor, a zacuștii sau a mâncărurilor pe bază de măruntaie.
Este borșul o invenție românească? Știați că laptele de migdale era folosit pe la 1900 la cafea? Sau că în perioada interbelică la București puteai găsi în resutaurante pate de gâscă aromat cu trufe negre?
Un capitol consistent se referă la dulciuri și la primele cofetării din București.
Sunt și multe anecdote și povestioare despre personaje celebre și preferințele lor culinare. Spre exemplu, Iuliu Maniu, aflat în vizită la Sinaia și intrat într-o cofetărie să-i cumpere Reginei Maria niște dulciuri, a întârziat la întâlnire, pentru că erau atât de multe sortimente încât n-a știut ce să aleagă. Sau aflăm că Brâncuși, mare amator de mămăligă, le fermeca pe doamne gătind.
Este evocat și episodul Cernobîl și felul în care teribilul accident nuclear ne-a afectat în acel an alimentația. Legumele frunzoase, laptele, ciupercile și peștele au fost alimentele cele mai contaminate, așa că au fost complet retrase din magazine.
Există și un capitol dedicat bobului, care era foarte folosit în bucătăria românească înaintea celui de-al doilea război mondial, dar a dispărut fără urmă iar astăzi aproape că nu mai este cunoscut.
Despre primele fabrici de paste aflăm că se înființează la Galați și București la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Iar dacă vreți să încercați să gătiți niște alivenci, găsiți mai multe rețete culese de pe la gospodinele din Moldova.
Sarmalele sunt și ele pomenite însă mai pe scurt, pentru că autorul ne anunță că are un lucru un alt volum în care va fi vorba numai și numai despre sarmale: cu viță, cu varză, cu urdă, carne sau orez, sperăm să găsim curând volumul în librării.
La finalul cărții este inclus un scurt capitol despre băuturi, de la bere, vin și țuică până la cafea, iar despre prima cafenea aflăm că s-a deschis la București în 1667, iar proprietarul ei era, firește, un turc.
Ca să nu mai lungim vorba, vă recomand ”Curatorul de zacuscă” de Cosmin Dragomir, o carte frumoasă, deșteaptă, plin de povești cu tâlc și informații interesante, foarte potrivită de făcut cadou, dar și mai bine de ținut la îndemână în bibliotecă și de răsfoit când ne apucă pofta de povestiri istorice și culinare.
Text/foto: Doina Borgovan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
