Ce mai citim: Recomandarea traducătorului. Lapon afurisit!

Kathrine Nedrejord este o scriitoare și dramaturgă norvegiană de origine sami care a scris de-a lungul timpului literatură pentru adulți, adolescenți și copii. „Lapon afurisit” este primul ei roman tradus în limba română.

Articol editat de cristina.rusu, 5 mai 2024, 00:00

IULIA CARTALEANU:

Romanul „Transformarea”, din 2018, a câștigat premiul Havmann în 2019, iar continuarea sa, „Criminal și pedeapsă”, din 2022, a fost nominalizată la Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic în 2023.

Piesa „Pământ ars” a fost nominalizată la Premiul Ibsen în 2016. Între 2018 și 2020, Nedrejord a fost dramaturgă a Teatrului Național din Oslo, fiind prima femeie și persoană de origine sami care a ocupat această funcție.

Această autoare tratează adeseori subiecte inconfortabile, nediscutate îndeajuns, precum problemele identitare și traumele individuale și colective pricinuite de „politica de norvegianizare” la care a fost supusă comunitatea indigenă sami de-a lungul timpului.

DIANA CIOT-MONDA:

Cartea face parte din colecția Nordica a editurii Casa Cărții de Știință.

Traducerea a fost realizată de un grup de studenți absolvenți de limba și literatura norvegiană ai Facultății de Litere din Cluj-Napoca, în cadrul modulului opțional de master – Traducere și interculturalitate în anul 2023.

Echipa a fost îndrumată de prof. univ. dr. Sanda Tomescu Baciu, iar publicarea este susținută de (NORLA – Norwegian Literature Abroad).

Traducerea din limba norvegiană și notele au fost realizate de către Cristina Ioana Ardelean, Vlad-Andrei Avram, Mihai Cătălin Bușu, Iulia-Andreea Cartaleanu, Aurelia Irina Cămărășan, Gabriela Cheaptanaru, Diana Ciot-Monda, Iulia Florescu, Antonia Lemeny, Andreea Mihețiu, Tudor Pop, Andreea Sîn, Augusta Șolomon și Georgiana Teșu. Volumul a fost îngrijit de către Cristina Ioana Ardelean, Iulia-Andreea Cartaleanu, Diana Ciot-Monda și Georgiana Teșu.

Sammol, personajul principal al cărții, este un băiețel de origine sami care își începe noua viață departe de tot ceea ce îi este familiar, la internat.

Acolo, pășunatul renilor, culesul fructelor de pădure și alergatul prin natură sunt înlocuite de privirile reci ale noilor colegi, de o limbă necunoscută pe care este forțat să o învețe și de o altă identitate culturală menită să o înlocuiască pe cea indigenă.

Acesta este discriminat din cauza etniei sale atât de către ceilalți colegi, cât și de către majoritatea profesorilor și ajunge să fie plasat la sfârșitul unei ierarhii ce își propune să asimileze minoritățile din Norvegia.

Lui Sammol îi este dor de părinții săi, dar în același timp încearcă să nu se mai gândească la ei și să fie cât mai puțin sami pentru a fi acceptat în noua lume. În curând, începe să simtă că locul lui nu mai este nicăieri, însă învață, totodată, și lucruri utile despre prietenie, apartenență, familie și ceea ce începe să însemne pentru el acasă.

Povestea este inspirată de întâmplări reale din perioada „politicii de norvegianizare” care a însemnat o încercare asimilare de către statul norvegian a populațiilor indigene.

GEORGIANA TEȘU:

Romanul reprezintă explorarea unei literaturi indigene prea puțin cunoscute în România, fiind o noutate în acest sens și o oportunitate de a afla mai multe despre această populație nordică.

În timpul procesului de asimilare, care a durat mai bine de un secol, samii au fost obligați să adopte identitatea norvegiană – ceea ce se reflectă în roman prin schimbarea numelui sami al protagonistului într-un echivalent norvegian în momentul în care ajunge la internat.

Cultura, traiul și credințele sami erau considerate primitive și se doreau a fi eradicate pentru a obține o societate norvegiană omogenă. Mai mult, predarea în limba sami și chiar simpla ei utilizare au fost interzise, iar odată cu apariția internatelor, elevii sami erau izolați de comunitatea din care proveneau, astfel că procesul de asimilare devenea mai ușor.

Deși la prima vedere pare o carte pentru copii sau adolescenți, Lapon afurisit! este un roman potrivit pentru orice vârstă.

Este o lectură  ușoară și chiar distractivă în aparență, însă are la bază un context istoric delicat ce merită descoperit pentru a înțelege subiectul romanului și chiar titlul acestuia, asupra căruia mă voi opri puțin. Deși în română termenul „lapon” este unul neutru, echivalentul său din norvegiană are o conotaţie peiorativă. Prin urmare, membrii acestei populaţii preferă denumirea de sami.

Titlul este așadar unul provocator și rezumă pe scurt experiența protagonistului la internat și în societatea vremii.

Romanul se remarcă atât pentru retrospectivă istorică, cât și pentru abordarea temei bullying-ului în școli și a dificultăților întâmpinate de minorități – probleme universale cu care publicul român poate empatiza și fără să cunoască contextul norvegian.

IULIA:

În final, vă prezentăm un citat reprezentativ pentru criza identitară a protagonistului acestui roman:

„   – Ce ești nerăbdător să faci când ajungi acasă?

Ne așezăm pe scări.

• Acasă, zic eu.

Trebuie să rumeg cuvântul. Nu mai e ce-a fost cândva.

• Nu e acasă locul în care trăiești? întreb după un timp.

Învățătorul Pedersen ridică din umeri:

• Poate fi.
• Atunci sunt acasă, îi răspund repede.

Nu prea știu la ce mă gândesc. E ceva atât de îndepărtat. Nu e loc pentru două lumi într-un singur corp.”  (p. 89)

Recomandare de lectură de la traducătorii cărții ”Lapon afurisit” de Kathrine Nedrejord, editura Casa cărții de știință, colecția Nordica, Cluj, 2024

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.