Ce mai citim: Recomandarea traducătorului

”Papusha”, de Angelika Kuźniak, traducere din limba poloneză de Ioana Diaconu-Mureșan, Casa Cărții de Știință, 2024.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 19 mai 2024, 00:00

Cartea prezintă povestea de viață a Papuszii, poeta de origine romă Bronisława Wajs, călătoriile cu șatra, masacrul din Volînia, războiul, sedentarizarea forțată, dar mai ales dragostea pentru natură şi libertate.

Iată o scurtă recomandare de lectură de la traducătoarea cărții, Ioana Diaconu-Mureșan:

O precizare apropo de titlu, citim Papusha cu ș, pentru că în limba polonă sh se citește ș, deci nu papusa cum ar fi probabil tentați ardelenii să citească pentru că, nu-i așa, sunt obișnuiți cu limba maghiară.

Papusha înseamnă, deloc surprinzător pentru noi, românii, PĂPUȘĂ este porecla pe care i-au dat o personajului cărții cei din șatră atunci când s-a născut, pentru că era foarte drăguță. Autoarea Angelika Kuźniak, jurnalistă și scriitoare, are mai multe cărți biografice la activ, în general scrie despre personalități ale culturii poloneze, dar are și o carte despre Herta Müller. Și mă bucur foarte mult că a scris și cartea aceasta despre Papusha, poeta de origine romă Bronisława Wajs, pentru că personajul este realmente interesant.

Docudramă cu elemente de beletristică

Cartea Papusha nu este un roman, deși ne poate induce în eroare faptul că are dialoguri. Este o carte care s- ar încadra la categoria docudramă, deși are elemente de beletristică. Are și elemente de carte biografică pentru că se constituie practic din pagini din Jurnalul Papușii, conține corespondența ei cu 2 poeți polonezi și interviurile care i s-au luat protagonistei de-a lungul vremii.

Totodată, putem să considerăm volumul și un fel de frescă a istoriei Poloniei din secolul trecut, pentru că prin carte noi vedem vedem cum arăta Polonia înainte de război. Avem diverse tablouri ale unor sate și orașe poloneze interbelice. Vedem ce s-a întâmplat în timpul războiului și cum au trecut romii din Polonia prin Holocaust, de ce? Pentru că protagonista este o romă născută în șatră și cu șatra ei ea se plimbă prin toată Polonia.

Polonia în timpul Holocaustului

Și da, aflăm ce s-a întâmplat în Polonia în timpul Holocaustului și este un bun prilej să reflectăm la cum au trecut românii peste asta și ne putem gândi la ce s-a întâmplat în România în perioada respectivă, cum a trecut peste acea parte a istoriei noastre. Apoi vedem Polonia de după război, Polonia comunistă pe care au o înțelegem cumva prin prisma rromilor care au fost obligați să devină sedentari în anii 60 și din nou putem să ne întrebăm, oare cum s-au întâmplat lucrurile la noi în România? Deci din aceată comparație cred eu că ar ieși o discuție interesantă.

Personajul cărții are un periplu absolut incredibil, o viață teribilă personală și persoanele și cumva viața ei în istoria mare, ca poetul este descoperită de un poet polonez care îi spune: Hei, tu ai gândire poetică, deși ești țigancă, stai în șatră ai soț și copil și n-ai fost educată niciodată. Ce ar fi să scrii tu poezie mai departe? Și uite, eu te ajut, poate și publicăm ce scrii. Și a scris poeta de origine romă Bronisława Wajs, iar versurile sale sunt deosebit de apreciate.

Ce îmi place la Papusha

Ce îmi place mie la Papusha este faptul că, deși practic, ea pare să fie o victimă de la început, deci totul în viața ei sugerează că ea e condamnată la soarta asta de victimă. Ea reușește să treacă prin toate evenimentele din viața ei personală și din istoria asta mai mare a Poloniei.

Reușește să treacă cu foarte, foarte, foarte multe răni, dar cumva cu acceptare și pe mine asta m-a impresionat extraordinar de tare, pentru că nu știu dacă eu, dacă aș fi fost eu în locul ei, dacă aș fi avut această putere pur și simplu să accept tot ce se întâmplă, cumva fără să mă prăbușesc, fără să mă revolt.

Cartea aceasta mi-a pus într-adevăr probleme la traducere, nu din cauză că ar fi fost ceva cuvinte dificile, ci din cauza felului în care scria Papusha în limba poloneză, ea s-a instruit mai mult singură, nu scria corect în limba poloneză și atunci mi-a fost un pic dificil să îi găsesc în primul rând vocea, în primul rând să văd ce cum anume să redau stilul acesta al ei de a vorbi în limba română.

Cine este Angelika Kuźniak

Angelika Kuźniak (n. 1974, în Słubice, Polonia), expert cultural, biografă şi reporteră. A urmat cursurile de studii culturale la Universitatea Europeană din Frankfurt, şi de lingvistică, la Universitatea Macerata, din Italia. Colaborează cu publicațiile Gazeta Wyborcza şi Duży Format (Polonia), reportajele ei fiind publicate şi în Germania, România, Slovacia şi Ungaria.

A câștigat de trei ori Premiul Grand Press pentru realizări excepționale în domeniul jurnalismului şi a fost nominalizată de mai multe ori la Premiul pentru jurnalism polono-german.

Este autoarea a trei cărți de reportaje şi coautoare a colecției Obwód głowy [Circumferința capului], de Włodzimierz Nowak, nominalizată la Premiul literar Nike, 2008. Ca jurnalistă la Duży Format, a realizat reportaje şi interviuri cu Esther Vilar, Mirella Mehr şi Herta Müller – ultima dintre aceste convorbiri, publicată sub titlul Przećwiczyłam śmierć [Am exersat moartea] a fost distinsă cu Premiul Barbara Łopieńska.

Ultima ei carte Stryjeńska. Diabli nadali [Stryjeńska. Dată naibii], a fost nominalizată la Premiul Nike în 2016.

Cărțile ei sunt construite pe concordanța dintre reportaj şi biografie. Pentru Papusza a folosit, ca surse de documentare, jurnalul protagonistei, corespondența cu poeții Jerzy Ficowski şi Julian Tuwim.

Rubrică realizată în parteneriat cu Editura Casa cărții de știință, Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.