Oraşul celor 1.000 de sinucideri

Jim Jones s-a născut în 1931, într-un orăşel din Indiana. A fost mereu fascinat de lideri: nu doar de cei religioşi, dar şi de dictatori precum Hitler şi Mussolini. Era considerat un copil ciudat, care se împrietenea greu şi citea mult despre moarte. Îi plăcea să se plimbe prin cimitir (chiar îşi lua acolo gustarea) şi s-a întâmplat să chinuie animale pentru a le urmări agonia. Tatăl său simpatiza cu Ku Klux Klan-ul, el însă nu era preocupat de eventualele diferenţe rasiale, ba chiar din contră: a fost de-a dreptul impresionat de un discurs rostit de Eleanor Roosevelt despre egalitatea de şanse. În acest sens şi-a fondat propria grupare religioasă, Templul popoarelor, în 1955, care avea iniţial scopul de a ajuta integrarea persoanelor de culoare. Când, în câţiva ani, gruparea s-a mutat în California, Jim Jones era considerat un fel de erou public, care putea influenţa chiar politica naţională.

Articol editat de cristina.rusu, 30 septembrie 2020, 12:42

Pe măsură ce trecea timpul, apăreau tot mai multe mărturii privind partea întunecată a lui Jim Jones. Oamenii vorbeau despre mentalitatea de sectă a grupului său, despre violenţa la care erau supuşi membrii de către superiorii lor ierarhici. Speriat că grupul va fi dizolvat de autorităţi, Jones a plecat în America de Sud în 1977. Acolo, pe domeniul său înconjurat de junglă din Guyana, a fost urmat de cei care îl credeau profet ori vindecător, de cei care credeau în potenţialul economic al zonei şi de cei care credeau că va construi pentru ei Paradisul. Şi-a numit aşezarea Jonestown, unde le promitea credincioşilor o existenţă uşoară, fără şerpi sau insecte, ci numai binefaceri ale pământului.

Voi fi un zeu dacă un zeu e ceea ce cauţi, Jim Jones.

Paradisul nu putea fi găsit în jungla sud-americană. Solul prea sărac nu putea susţine culturile, iar seceta distrugea moralul credincioşilor. Jones îşi punea adepţii să lucreze în permanenţă, temându-se că, dacă aceştia vor avea timp liber, se vor întoarce împotriva lui. Violenţa era la ordinea zilei, iar izolarea informaţională se dorea a fi cât mai completă: oamenilor le era permis să asculte doar prelegerile lui Jim Jones, în demersul acestuia de a-şi construi un cult al personalităţii.

Aflând de ceea ce se întâmplă în Jonestown, congresmanul Leo J. Ryan a sosit în Guyana însoţit de câţiva ziarişti. Li s-a permis să-i intervieveze pe locuitori, tensiunile au crescut însă după ce câţiva oameni şi-au manifestat dorinţa de a reveni în Statele Unite. Congresmanul, jurnaliştii şi „dezertorii” din Jonestown au fost împuşcaţi în timp ce se îndreptau spre aeroport. Simţind sfârşitul planurilor sale, Jim Jones şi-a adunat laolaltă adepţii pentru o ultimă predică. Le-a spus că străinii vor distruge oraşul dacă nu vor aplica singura soluţie care le-a rămas: sinuciderea colectivă.

Nu v-am minţit niciodată: asta nu e o sinucidere autodistructivă, e o sinucidere revoluţionară, Jim Jones.

Doar câţiva oameni au supravieţuit ororii din Jonestown. Printre ei s-a aflat o femeie în vârstă care dormea adânc, iar când s-a trezit era înconjurată de peste 900 de cadavre. Jim Jones şi-a pus el însuşi capăt zilelor, luând cu sine planurile maniacale care au adus moartea atâtor oameni.

Sursă: Origo.hu

Andrea Nagy

Foto: captură video

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.