Sunetul natural creat de corzile vocale ale omului

De multe ori uitată sau ignorată, vocea are o putere fantastică pe care noi o putem folosi. Vocea ne ajută să vorbim, să cântăm, să râdem, să strigăm, să şoptim şi chiar să ne exprimăm sentimentele. De aceea, merită să-i acordăm atenţie, iar atunci când apar modificări în tonul vocii să le tratăm cu seriozitate.

Articol editat de cristina.rusu, 16 aprilie 2015, 06:00 / actualizat: 16 aprilie 2015, 20:35

Răguşeala, vocea dogită sau pierderea vocii e generată adesea de o infecţie în gât sau de suprasolicitarea corzilor vocale. Dar în afară de laringită, răguşeala mai poate ascunde şi alte boli.

Vocea uşor răguşită, mai ales dimineaţa, poate semnala un reflux gastroesofagian. Acidul din stomac ajunge în esofag şi irită gâtul şi laringele, iar problema poate duce chiar la inflamarea corzilor vocale, ceea ce determină răguşeala.

Vocea nazală este, de regulă, o consecinţă a sinuzitei cronice. Nasul înfundat modifică foarte mult vocea, pentru că blochează fluxul de aer, care nu mai poate trece prin fosele nazale.

Vocea îngroşată sau foarte slabă poate pune în evidenţă o problemă a glandei tiroide.

Vocea slăbită şi monotonă poate indica existenţa maladiei Parkinson. Aproximativ 90% dintre cei diagnosticaţi cu această afecţiune suferă diferite modificări ale vocii.

Vocea răguşită, care nu dispare în maximum 7-14 zile, reprezintă un serios semnal de alarmă, care ar trebui să ne trimită imediat la medic, pentru că poate fi simptomul unui cancer laringian.

Fiecare persoană comunică prin timbrul vocii sale. S-a constatat că în afaceri femeile cu voce mai joasă sunt considerate mai inteligente, mai autoritare şi mai demne de încredere. Timbrele subţiri pot declanşa un comportament de ocrotire din partea celorlalţi.

Persoanele care ridică vocea sunt considerate agresive. În alte cazuri reducerea intensităţii sonore a vocii este realizată pentru a se atrage atenţia. Este clar că aceia care rostesc mai încet anumite cuvinte doresc în mod conştient să le sublinieze importanţa.

Studiile au demonstrat că în funcţie de ritmul vorbirii putem identifica cu destulă precizie ţara sau zona din care provine o persoană, nivelul ei de şcolarizare, chiar şi profesia şi preferinţele culturale. În general persoanele care vorbesc mai repede (au un număr crescut de silabe pe minut) dau dovadă de inteligenţă pentru că sunt familiarizate cu cuvintele pe care le folosesc cu rapiditate.

Sănătate

Nu uitați, Radio Cluj se poate asculta și online, AICI