Kosonii de aur s-au întors în România
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au obţinut din Regatul Belgiei, în intervalul decembrie 2014 – februarie 2015, prin cooperare judiciară internaţională, repatrierea fără despăgubire a trei monede Koson din aur, care au părăsit ilegal teritoriul României.
Articol editat de cristina.rusu, 27 martie 2015, 09:44 / actualizat: 28 martie 2015, 8:03
Loturile monetare provin din tezaure de monede Koson şi pseudo-Lysimach, sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi vor fi depuse pentru examinare, în Tezaurul Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.
Vineri, 27 martie 2015, organele judiciare, vor preda în custodia Tezaurului MNIR, în vederea efectuării expertizei, 3 monede Koson din aur recent recuperate din Regatul Belgiei, care provin din tezaurele sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Repatrierea monedele reprezintă finalizarea cu succes a peste doi ani de muncă în cadrul cooperării judiciare internaţionale. Sunt în curs de repatriere, conform dispoziţiei autorităţilor competente, câte 2 monede Koson din aur din Polonia şi Spania.
În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii.
Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,54 Kg), 38 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 262 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; precum şi cca. 12.000 monede de argint şi bronz. Acţiunile s-au desfăşurat cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă al MAI.
În perioada 1998 – 2014, grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO. Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpaţi.
Examinările ştiinţifice ale bunurilor aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional al României, recuperate de organele judiciare, au fost realizate de experţi care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Expertize Criminalistice din cadrul IGPR, Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea).
Alte expertize s-au realizat în laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.
Conform evaluării experţilor, loturile de monede din aur şi argint, recuperate recent, sunt stateri şi drahme emise de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista.
”Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. c. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”
Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul Biroului Patrimoniu al Direcţiei de Investigaţii Criminale, I.G.P.R., şi al Inspectoratelor de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara.
Redacția
Nu uitați, Radio Cluj se poate asculta și online, AICI
