Peste 90% dintre elevii sibieni au optat să urmeze ora de religie

Peste 90% dintre elevii sibieni au optat să urmeze ora de religie şi în anul şcolar viitor.

Articol editat de , 12 martie 2015, 17:31

În marea lor majoritate, copiii au optat pentru religia ortodoxă, ceea ce, spune preotul Constantin Necula, trebuie să îi responsabilizeze şi mai mult pe dascălii de religie.

Profesorilor noştri li se va cere şi mai multă acurateţe şi mai multă atenţie, pentru ca nu cumva confesionalismul să se transforme în fundamentalism ieftin. Trebuie să fim extrem de atenţi, ca să nu dezlămurim copiii, ci să îi lămurim ca să meargă cu fruntea sus. Pe stradă şi la şcoală, copiii noştri pot să se respecte, să se identifice şi să trăiască împreună. (preotul Constantin Necula)

Copiii sunt mulţumiţi de faptul că vor continua orele de religie şi în anii următori şi spun că în cadrul unor astfel de ore primesc sfaturi esenţiale pentru a-şi modela comportamentul în viaţă.

Ne învaţă foarte multe lucruri noi. Mi-a plăcut foarte mult şi aş vrea să continui.

Mi s-a părut foarte interesant să facem asta şi la şcoală şi să învăţăm mai multe lucruri, pentru că ne ajută foarte mult.

Eu am ales să fac religie deoarece este foarte importantă pentru noi şi pentru viitorul nostru să fim nişte copii credincioşi şi să nu se întâmple în ţara asta numai porcării.

Este foarte importantă şi ne va ajuta în viitorul nostru.

Părinţii chestionaţi pe această temă spun că ei au semnat pentru ora de religie, însă totul în conformitate cu dorinţa copiilor.

Şi eu cred în Dumnezeu. Aşa am primit şi eu o educaţie la rândul meu, pe care acum o transmit mai departe.

Suntem de acord. Şi copilul vrea şi atunci şi noi vrem. Nu a fost nicio discuţie în contradictoriu.

În ceea ce priveşte copiii ai căror părinţi şi-au exprimat dorinţa să nu urmeze orele de religie, aceştia vor avea parte fie de ore de lectură la bibliotecă, fie în sala de sport.

În consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare, se vor stabili programe educative pentru elevii care nu au optat pentru ora de religie, fie în bibliotecă, fie în centrul de documentare şi informare, fie în sala de sport, deci se vor oferi programe alternative. (Livia Creţulescu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu)

În ceea ce priveşte desfăşurarea şi conţinutul programei pentru ora de religie, Lucian Grozea, profesor universitar şi expert în istoria religiilor, este de părere că materia ar trebui structurată într-un alt mod.

Să o împărţim pe trei etape. Aş spune prima etapă e cea confesională, a doua interconfesională şi a treia interreligioasă. În primul rând, în etapa aceasta confesională, chiar dacă ne raportăm la ortodoxie, trebuie conturată o viziune de educaţie religioasă şi comportamentală, nu atât de mult una dogmatică. În ce măsură există un aport al educaţiei religioase pentru formarea copilului, pentru a fi milostiv, respectuos şi pentru a aprecia valorile. (Lucian Grozea)

Întreaga discuţie privind ora de religie a apărut după ce, în luna noiembrie a anului trecut, judecătorii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţional articolul din Legea Educaţiei ce prevede că “la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul nu poate să nu frecventeze orele de religie”.

Cristian Florea