De unde provin mirodeniile de Crăciun?

Dacă glicemia nu ne permite prea multe, tot mai putem experimenta cu ele într-o ceaşcă aburindă şi aromată de ceai.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 27 decembrie 2025, 12:00

Scorţişoară, cuişoare, nucşoară sau ghimbir, 4 arome extraordinare care ne duc cu gândul la sărbătorile de iarnă. Sunt folosite peste tot, de la prăjituri sau vin fiert, până la lumânările parfumate. Dar de unde provin aceste mirodenii de Crăciun?

Majoritatea condimentelor atât de iubite astăzi au apărut în Europa în Evul Mediu, când cruciaţii au început să se întoarcă din Orient, cu desagii plini cu plante rare şi mâncăruri neobişnuite. Mai târziu negustorii veneţieni, situaţi convenabil între Occident şi Levant, au devenit orchestratorii afacerilor cu mirodenii, trimiţând corăbii întregi cu încărcătura lor preţioasă spre Europa de Vest. Rolul lor a fost însă uzurpat până la urmă de comercianţii olandezi, germani sau portughezi, mult mai versaţi în arta comerţului pe mare.

Atât de valoroase erau aceste condimente, încât erau folosite ca monedă de schimb pentru a mitui judecători, a plăti datorii sau a obţine favoruri. Abia în secolul XIX, ele au devenit mai ieftine şi astfel accesibile pentru consumatorii obişnuiţi.

Scorţişoara

Se obţine prin măcinarea cojii arborelui de scorţişoară, o plantă veşnic verde, ce creşte până la o înălţime de 15 m. Provine din Sri Lanka, India, Burma sau Bangladesh. Este cunoscută încă din Antichitate, dar era atât de scumpă încât doar nobilii cei mai bogaţi îşi permiteau să o folosească. Conform istoricului Pliniu, o livră romană de scorţişoară (aproximativ 337 grame) costa 300 dinari, bani obţinuţi pentru 10 luni de muncă.

În Egipt, condimentul era atât de preţuit încât se folosea ca ofrandă pentru zei.
În Evul Mediu, circulau în Europa tot felul de legende privind provenienţa scorţişoarei. Se zvonea că este pescuită cu plasele în fluviul Nil, sau că este colectată de păsări exotice pentru a-şi face cuib.

Cuişoarele

Se obţin din mugurii unui arbore înrudit cu mirtul şi cu eucaliptul. Dovezi arheologice susţin că se consumă încă de acum 3000 de ani. Cel mai bătrân arbore de cuişoare are peste 350 de ani şi se află în Indonezia pe Insulele Moluce, numite şi Insulele Mirodeniilor.

Olandezii, care au avut în stăpânire insulele pentru o lungă perioadă de timp, îşi apărau cu străşnicie monopolul asupra acestui condiment. Se ştie că atunci când aflau de existenţa unui arbore de cuişoare care nu se afla sub controlul lor, îl distrugeau. Astăzi, planta se cultivă în Indonezia, Madagascar, Zanzibar, India sau Tanzania.

Nucşoara

Este tot un condiment originar din Insulele Mirodeniilor. Locaţia exactă a Insulei Banda, singura sursă de provenienţă a plantei, era un secret păstrat cu sfinţenie de către comercianţii arabi. Britanicii şi olandezii au avut numeroase conflicte cu privire la controlul insulei Banda, ceea ce a dus la o istorie însângerată, ca în cazul multor produse de lux.

Ghimbirul

Rădăcina de ghimbir provine din partea sudică a Chinei, răspândindu-se ulterior în Insulele Mirodeniilor, Africa sau Caraibe. Atât în cultura chineză, cât şi în cea britanică medievală, ghimbirul era considerat ca având însemnate virtuţi medicale, ca afrodiziac sau ca ajutor pentru sistemul digestiv. Datorită gustului de lămâie piperată, încă de timpuriu se folosea în prăjituri sau în produse de patiserie de sezon, cum ar fi turta dulce.

Nu e nevoie să ne încălcăm limitele regimului alimentar pentru a profita de condimentele delicioase de sezon. Dacă glicemia nu ne permite prea multe, tot mai putem experimenta cu ele într-o ceaşcă aburindă şi aromată de ceai.

Andrea Nagy

Foto: Pixabay

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.