Tradiţii în Săptămâna Mare în Transilvania: Lunea curată
De astăzi am intrat în Săptămâna Mare, ultima săptămână dinaintea Sfintelor Paşti. Toate zilele acestei perioade au o semnificaţie deosebită, fiind practic ca nişte trepte în pregătirea fizică şi spirituală. Ziua de luni este dedicată curăţeniei.
Articol editat de Carmen Sas, 29 aprilie 2024, 00:00 / actualizat: 13 mai 2024, 10:30
Pregătirea fizică şi spirituală intră într-o etapă intensă în Săptămâna Mare. Ziua de luni este dedicată curăţeniei, pentru că aşa cum îţi este sufletul, trebuie să-ţi fie şi casa. Câteva tradiţii din Lunea Mare ne spune etnologul Maria Golban Şomlea:
„Începe deja curăţenia, e un soi de purificare şi interioară şi exterioară. După respectarea Postului Mare şi după sărbătorirea Sâmbetei lui Lazăr, a Floriilor, satele noastre încep să trăiască cu evlavie Săptămâna Patimilor. Deja de duminică seara încep Deniile, acele slujbe speciale care amintesc patimile lui Iisus. Se continuă cu pregătirile în casă, în gospodărie, în tot ceea ce înseamnă aşteptarea sărbătorii”, Maria Golban Şomlea.
Curăţenia din Lunea Mare are rolul de a scoate din casă toate relele de peste iarnă. Tocmai de aceea totul se spală, se aeriseşte şi se văruieşte. Cam ca în Rapsodiile de primăvară ale lui George Topârceanu:
„Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Şi ies gândacii-Domnului pe zid.
Ferestre amorţite se deschid,
Să intre-n casă soarele şi vântul.
De prin balcoane
Şi coridoare
Albe tulpane
Fâlfâie-n soare.
Ies gospodinele
Iuţi ca albinele,
Părul le flutură,
Toate dau zor.
Unele mătură,
Altele scutură
Colbul din pătură
Şi din covor.”
(George Topârceanu, Rapsodii de primăvară).
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
