De ce au murit peste 300.000 de pisici, în Cipru?

O mutație a unui coronavirus felin face ravagii pe insula mediteraneană Cipru, unde apărătorii animalelor estimează că 300.000 de pisici au murit din cauza bolii în ultimele șase luni.

Articol editat de cristina.rusu, 13 iulie 2023, 16:25

Peritonita infecțioasă felină (PIF) provine dintr-o mutație a coronavirusului intestinal prezent la 90% dintre pisici, care este „foarte contagioasă” între ele, dar care nu se transmite la om, explică medicul veterinar Kostis Larkou. PIF prezintă simptome polimorfe: febră, tumefacție abdominală, slăbiciune și uneori chiar agresivitate.

Potrivit specialiștilor, populația de feline, formată în cea mai mare parte din pisici fără stăpân, ar depăși numărul locuitorilor de pe insulă, estimat la puțin peste 1 milion.

Cipru și pisicile, o poveste veche: oasele unuia dintre aceste animale descoperite lângă rămășițe umane într-un loc de înmormântare vechi de peste 9.000 de ani sunt cea mai veche dovadă a domesticirii pisicii din lume.

Dinos Ayiomamitis, președintele Cats PAWS Cipru și vicepreședintele Cyprus Voice for Animals (CVA), estimează că cel puțin 300.000 de pisici au murit deja din cauza bolii în șase luni. De 25 de ani, el hrănește în jur de șaizeci de feline într-un cimitir din Nicosia.

Colonia merge bine, dar suntem îngrijorați, pentru că dacă o pisică este infectată, vor fi și celelalte, mărturisește acest pensionar de 70 de ani, lângă pisicile care țopăie pe marmura mormintelor.

FIP afectează mai multe orașe mari din Cipru, țară membră a Uniunii Europene care a fost divizată de la invadarea părții de nord de către Turcia în 1974. Această epizootie ar afecta și țările vecine, precum Liban, Israel și Turcia, dar, în lipsa studiilor, „nimic nu ne permite să confirmăm acest lucru”, indică Demetris Epaminondas, vicepreședintele Asociației Veterinare Panchypriot, care reunește profesioniști din sector pe insulă.

Oficial, doar 107 cazuri au fost identificate în partea de sud a insulei, cipriotă-greacă, potrivit serviciilor veterinare ale Ministerului Agriculturii. Un număr care nu reflectă realitatea, mai mulți practicieni depunând mărturie despre dificultatea de a diagnostica boala și lipsa resurselor pentru a face acest lucru. Mai ales că atunci când pisicile sunt bolnave, de obicei se izolează și mor singure.

Mai multe persoane care hrăneau pisici au declarat pentru AFP că acestea au dispărut și că au fost descoperite foarte puține cadavre.

Pentru a stopa acest focar, au fost luate în considerare două opțiuni: utilizarea unui medicament aprobat pentru coronavirusul uman în India, molnupiravir, și a unui medicament antiviral veterinar aprobat în Anglia, numit GS – 441524. Doar importul de GS a fost autorizat în Cipru, dar este supus unor restricții, ca să nu mai vorbim de prețul prohibitiv al tratamentului care poate varia de la 3.000 la 7.000 de euro pe pisică.

Rezultat: nu există stoc de medicamente pe insulă.

Astfel, unii trebuie apoi să recurgă la metode clandestine.

Ne cumpărăm medicamentele de pe piața neagră online sau de pe grupuri de Facebook. Ne păstrăm furnizorii secreţi, astfel încât să putem continua să avem grijă de animalele noastre, a relatat un cipriot sub acoperirea anonimatului, temându-se să nu aibă probleme.

De săptămâni întregi, domnul Epaminondas încearcă să obțină autorizație guvernamentală pentru molnupiravir, tratament care ar costa în jur de 200 de euro per pisică. Contactat de AFP, Ministerul Agriculturii a asigurat că va examina „posibilele mijloace de rezolvare a problemei” prin „diversele preparate terapeutice disponibile pe piața Uniunii Europene”.

Vasiliki Mani, o cipriotă în vârstă de 38 de ani, membră a mai multor asociații pentru drepturile animalelor, cere o soluție rapidă.

În ianuarie a tratat două pisici fără stăpân de PIF, tratament a costat-o ​​3.600 de euro.

„Mi-am cheltuit toate economiile”, declară voluntara, considerând că animalele din Cipru au fost tratate cu „neglijență și cruzime”. Dacă PIF continuă să se modifice, „Insula pisicilor” va deveni „Insula pisicilor moarte”, avertizează ea. (www.lepoint.fr)

RADOR

Foto: arhivă Radio Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.