Este o adevărată groapă de gunoi. În spatele fiecărei stânci, găsim tuburi de oxigen, conserve, foi de cort, încălţăminte, este absolut aberant, a spus Luc Boisnard, aflat în Nepal, care s-a întors din prima sa încercare de escaladare a vârfului Makalu, cu o înălţime de 8.485 de metri, şi unde speră să revină în curând.
Articol editat de cristina.rusu, 2 iunie 2023, 00:00 / actualizat: 2 iunie 2023, 8:55
Este o adevărată groapă de gunoi. În spatele fiecărei stânci, găsim tuburi de oxigen, conserve, foi de cort, încălţăminte, este absolut aberant, a spus Luc Boisnard, aflat în Nepal, care s-a întors din prima sa încercare de escaladare a vârfului Makalu, cu o înălţime de 8.485 de metri, şi unde speră să revină în curând.
Obiectivul acestui om de afaceri de 53 de ani, alpinist cu experienţă, constă în depoluarea vârfurilor înalte care, pentru mulţi, au devenit şi coşuri gigantice de gunoi. Numele operaţiunii şi al asociaţiei care se ocupă de acest proiect este Himalayan Clean-Up.
Expediţia pe Makalu, începută la finalul lunii martie, este cea de-a doua din palmaresul său după o ascensiune pe Everest în 2010. În paralel, un alt membru al asociaţiei a revenit recent de pe vârful Annapurna (8.091 metri).
Cei doi alpinişti, ajutaţi fiecare de circa zece şerpaşi, au strâns deja 3,7 tone de deşeuri, dintre care 45% plastice (1.100 de kilograme pe Makalu şi 550 de kilograme pe Annapurna).
Cu prilejul primei sale expediţii pe ”acoperişul lumii”, Luc Boisnard a strâns deja o tonă de deşeuri dintre care 550 de kilograme de plastic.
În principal, aceste deşeuri sunt resturi ale unor expediţii la mare altitudine, acumulate din 1920, anul ce marchează începutul turismului în regiune.
Unii alpinişti abandonează voluntar o parte din lucrurile lor în jurul taberelor de bază sau chiar pe potecile care duc spre vârfuri.
O parte din obiecte sunt de asemenea aruncate pe gheţarii din Himalaya, de unde nu vor ieşi la lumină decât peste 200 de ani, a mai precizat, revoltat, Luc Boisnard.
Aceste plastice se dezintegrează lent, poluând pe termen lung atât peisajul, cât şi râurile.
Un studiu ştiinţific din 2019 a demonstrat prezenţa microplasticelor (fibre de poliester, acrilice, nailon şi polipropilenă) la peste 8.000 de metri, inclusiv în zăpadă.
Deşeuri din plastic de diferite dimensiuni se găsesc nu numai pe munţi, ci şi pe fundul oceanelor, în banchize, în sistemul digestiv al păsărilor şi, uneori, chiar în sistemul sangvin, în laptele matern şi în placenta umană.
AGERPRES
Foto: Squirrel_photos /Pixabay
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Zgomotele care apar pe neașteptate într-o locuință au stârnit dintotdeauna teamă, curiozitate și povești transmise din generație în...
După sărbători, multe persoane îşi dau seama că au cheltuit în decembrie mai mult decât se aşteptau, iar începutul noului an este momentul...
Companiile românești trebuie să pună mai mult accent pe inovare și să accelereze adoptarea Inteligenței Artificiale și transformarea...
Clujenii vor plăti în acest an taxe majorate cu 55 până la 80% faţă de anul trecut, dar primăria Cluj-Napoca susţine că a majorat doar acele...