Ascultă Radio România Cluj Live

Ce mai citim: Un roman portughez despre speranță

Valter Hugo Mãe este numele artistic al scriitorului portughez Valter Hugo Lemos. Nu este doar scriitor, este editor, artist plastic, prezentator de televiziune și muzician.

Ce mai citim: Un roman portughez despre speranță

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 23 aprilie 2023, 00:00 / actualizat: 23 aprilie 2023, 9:10

Valter Hugo Mãe este numele artistic al scriitorului portughez Valter Hugo Lemos. Nu este doar scriitor, este editor, artist plastic, prezentator de televiziune și muzician.

În anul 2007 obține prestigiosul premiu literar Jose Saramago. De altfel, chiar Saramago spunea despre Valter Hugo Mãe că este un tsunami literar și că citindu-l a avut impresia că asistă la nașterea unei noi limbi portugheze.

Romanul despre care vorbim astăzi se numește ”Fiul a mii de oameni”. Ediția în limba portugheză a fost publicată prima dată în 2015. În limba română cartea a apărut în această primăvară, în traducerea Isabelei Lazăr, la editura Casa Cărții de Știință.
Romanul pe care scriitorul îl dedică în mod generic copiilor, se deschide cu povestea lui Crisostomo, un pescar ajuns la vârsta de 40 de ani, care simte că doar un copil îl mai poate ajuta să dea sens unei vieți care până în acest moment pare irosită. Și pentru că își dorește foarte tare un fiu, într-o zi, soarta îi scoate în cale un băiat. Un adolescent de 14 ani, aflat la marginea lumii, încărcat de absențe și tăceri, pentru că rămăsese singur pe lume. Era orfan, iar bunicul său tocmai murise. Așa intră Camilo în viața lui Crisostomo, iar astfel, lumea bunului pescar se umple de viață, de zâmbet și de bucurie.
Este evident încă de la primele pagini că Valter Hugo Mãe este și poet. Scrisul lui este plin de metafore, de simboluri, de fraze scurte, având însă puterea și greutatea unui vers.
Povestea se ramifică, apar și alte personaje, aflăm de ce era Camilo orfan, cine-i era mamă și ce se întâmplase cu ea.
O cunoaștem și pe Isaura, o fată cu cel mai frumos nume de pe pământ, care din cauza unei greșeli din adolescență nu este iertată nici de părinți și nici de comunitate. Se scufundă în singurătate și anorexie, își îngrijește mama suferind de o boală ciudată.
Îl cunoaștem și pe Antonino, un homosexual pe care bărbații din sat îl bat cu brutalitate și pe care nici măcar mama lui, Matilde, nu-l poate privi, atinge, înțelege sau ierta.

Romanul se petrece într-un loc și într-un timp neprecizate. Ar putea să se petreacă oriunde, poate chiar pe strada unde locuiește cititorul cărții. Pentru că personajele lui Valter Hugo Mãe, chiar dacă sunt ciudate, sau suferă de tot felul de beteșuguri mai mult sau mai puțin evidente, sunt toate oameni obișnuiți. Oameni care suferă din lipsa iubirii sau din cauza singurătății. Oameni care doresc să iubească, însă pentru care iubirea pare blestem și povară.
”Eu credeam că iubirea e bună”, spune Isaura, cea care s-a încrezut prea mult în vorbe dulci și care va suferi în tăcere ani de zile, până când, aflată într-o seară pe plajă și vorbind singură cu nisipul și cu valurile, îl întâlnește pe bunul pescar Crisostomo. Și atunci începe să creadă că ar putea să se vindece de neîncredere, suferință și singurătate. Că iubirea există cu adevărat și că uneori avem șansa să o întâlnim.

”Fiul a mii de oameni” este un roman în care majoritatea personajelor sunt marginali, surghiuniți la periferie de prejudecăți sau de răutatea și prostia omenească. Însă tocmai această marginalitate îi face profund umani în suferința și însingurarea lor.
Este un roman despre iubire și despre puterea ei de a schimba viețile oamenilor, dar este în principal o carte despre părinți și copii. Despre felul în care părinții ar trebui să învețe să iubească fără să judece și fără să se lase influențați de ce spun ceilalți despre copiii lor.
Este o carte care te tulbură și care te face să plângi. Dar care te face apoi să zâmbești printre lacrimi, pentru că-ți deschide ochii. Te face să te uiți cu mai multă înțelegere la ceilalți. Pentru că fiecare suntem prinși într-o luptă continuă cu suferințele, spaimele și vinovățiile noastre.
Desigur, Valter Hugo Mãe nu este un naiv, însă se dovedește un optimist incurabil, care crede că binele își găsește loc acolo unde întâlnește perseverență și bunătate. Nu ne vinde povești siropoase, care se termină cu bine, este lucid și știe că lumea nu e un loc prea plăcut. Dar crede în puterea poeziei, a cărților și a iubirii de a o schimba, măcar din loc în loc.
Există multe imagini de o extraordinară frumusețe în acest roman portughez care pledează pentru iubire și acceptare. Dintre toate aceste imagini, preferata mea este cea cu bătrânul Alfredo, bunicul adoptiv al lui Camilo, care-l învață pe copil încă de mic despre cărți și importanța lecturii. Alfredo crede că cititul face bine la sănătate, la fel ca o alimentație echilibrată și că lipsa lecturii devine un soi de boală, ca un fel de colesterol care te omoară cu încetul, dar al cărui leac e la îndemână: cărți cât de munte, pentru un trup și un suflet zvelte și sănătoase.
Mi-a plăcut mult romanul lui Valter Hugo Mãe ”Fiul a mii de oameni”, sper să-l puneți pe lista de lecturi din perioada următoare, pentru că o viață sănătoasă include musai și cărți, aș adăuga în deplin acord cu scriitorul despre care am vorbit astăzi.

Valter Hugo Mãe ”Fiul a mii de oameni”, traducere de Isabel Lazăr, Casa Cărții de Știință, 2023

 

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului
Ce mai citim? duminică, 20 octombrie 2024, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului

Therese Bohman, născută în 1978, este o scriitoare și jurnalistă culturală suedeză, cunoscută pentru stilul său literar rafinat și pentru...

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului
Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului – Agutoki
Ce mai citim? duminică, 13 octombrie 2024, 00:08

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului – Agutoki

Astăzi vă propun să călătorim împreună prin intermediul unei cărți. O carte care povestește, cu emoție și inspirație, despre curajul de...

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului – Agutoki
Ce mai citim. Recomandarea librarului
Ce mai citim? duminică, 6 octombrie 2024, 00:00

Ce mai citim. Recomandarea librarului

Găsiți mai jos atât literatură, cât și titluri de non-ficțiune. Sperăm să vă inspire.   Ochii Monei, Thomas Schlesser, editura...

Ce mai citim. Recomandarea librarului
Ce mai citim: Recomandarea traducătorului
Ce mai citim? duminică, 29 septembrie 2024, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului

Emily Gerard (1849-1908), s-a născut la Chesters, o moșie din regiunea Scottish Borders, într-o familie de mici nobili scoțieni, în care...

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului
Ce mai citim? duminică, 22 septembrie 2024, 00:00

Ce mai citim. Recomandarea bibliotecarului 

Pentru toți copiii din anii ’80, în spatele blocului începea o lume în sine, cu jocuri, prietenii și reguli proprii.   În spatele...

Ce mai citim. Recomandarea bibliotecarului 
Ce mai citim? duminică, 15 septembrie 2024, 00:00

Ce mai citim: Turbo, de Andrei Crăciun

Nu pot să-ncep altfel decât mărturisindu-vă deschis că mi-a fost dor de rubrica aceasta, așa că bine v-am regăsit!   Vin astăzi spre...

Ce mai citim: Turbo, de Andrei Crăciun
Ce mai citim? duminică, 30 iunie 2024, 06:00

Ce mai citim: recomandarea librarului – Ultima pisică neagră

A venit vacanța și iată că ne trimite și pe noi într-una dintre țările preferate ca destinație de vară, Grecia. Dar nu cum ne-am aștepta,...

Ce mai citim: recomandarea librarului – Ultima pisică neagră
Ce mai citim? duminică, 23 iunie 2024, 06:00

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Tatiana Niculescu, cunoscută pentru abilitățile ei de narator și cercetător, reușește să aducă la viață povestea unui om de cultură care...

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului