Ce mai citim: recomandarea bibliotecarului: Amintiri din epoca lui Bibi
Eseist, istoric al artei, clasicist, publicist şi filosof, Andrei Cornea a lansat în 2019, la Editura Humanitas, romanul intitulat Amintiri din epoca lui Bibi. Numele din titlu face trimitere la una dintre lucrările de referinţă ale scriitorului englez George Orwell, 1984, în care o lume aflată sub semnul totalitarismului era condusă de către personajul simbolic denumit Big Brother.
Despre Amintiri din epoca lui Bibi, istoricul Ioan Stanomir, spune:
„ … este una dintre cele mai ambiţioase cărţi care au apărut în ultima vreme, Andrei Cornea încearcă să intre în dialog cu o tradiţie ilustră a distopiei, şi imaginează un dialog cu una dintre cele mai neliniştitoare cărţi ale secolului XX, din perspectiva unei sensibilităţi neliniştite de secol XXI. Este o carte neliniştită şi neliniştitoare pentru că este o meditaţie despre capacitatea oamenilor de a se acomoda şi despre incapacitatea oamenilor de a păstra un cult al memoriei şi o datorie a adevărului.”
Așadar, 1984, o carte cu final închis, a ajuns să aibă continuări, neoficiale, care preiau lumea lui Orwell și o reinterpretează. În această categorie se încadrează cartea despre care vorbim astăzi.
Volumul ne oferă un alt final, în locul unui eșec cauzat de presiunea sufocantă a poliției politice, se imaginează o revoluție chiar în acel an care a devenit legendar. Povestea se aseamănă cu evenimentele desfășurate în blocul comunist în realitate. O revoluție euforică urmată de libertate, sărăcie, nostalgie și o reașezare a vechilor cadre de partid în noua organizare democratică.
Personajul principal este același Winston Smith care, amețit de aburii alcoolului și dezamăgit de uitarea care s-a instalat peste Anglia, vede o singură soluție și o singură ieșire din situție – publicarea unei cărți de memorii, amintiri prin care să clarifice aspectele obscure ale regimului apus. Discută cu un redactor al unei importante edituri, dar conversația îl dezamăgește. Încearcă din răsputeri să îl convingă că lucrurile nu au fost atât de rele și că ceea ce scrie el, a fost doar fixația sa asupra unor elemente. Mai mult decât atât, îi propune să transforme memoriile într-un roman și să-l publice sub pseudonimul scriitorului britanic George Orwell.
Este refuzat și acest lucru îl face să intre într-o pânză de păianjen care se strânge în jurul său, îl cuprinde și îl trage tot mai aproape de nebunie.
În aceași perioadă o reîntâlnește pe Julia, fosta sa iubită, e dărâmat de refuzul ei de a accepta versiunea evenimentelor relatate de el. În cele din urmă află că tentativa de a-l convinge de o altă versiune a adevărului are un scop ascuns. Cartea sa va periclita candidatura unui politician, nimeni altul decât Big Brother reîntors din exil.
Romanul fascinează și uimește prin ideile sale. Imaginea acestei Anglii post-revoluționare ne face să comparăm experiența trăită de europenii eliberați de sub dictatura totalitară comunistă.
Cel mai fascinant aspect al cărții este cel de creație, tonul cărții este unul foarte apăsător. Dacă în cartea lui Orwell aceasta provine din supravegherea constantă a Partidului, aici e mai profund și mai dureros. Tentativele lui Smith de a-și motiva actul său de publicare, referindu-se la o misiune specială, nu au ecou. Oamenii preferă uitarea, sunt dezinteresați de lucrurile complexe, copleșiți de o cultură consumeristă.
Amintiri din epoca lui Bibi oferă o analiză rece și brutală a unei societăți ieșite din totalitarism, dar fără țintă. Uitarea nu ține loc de scop iar avutul și distracțiile nu pot hrăni spiritul. Finalul nu oferă loc de speranță, istoria fiind prinsă într-un cerc, în care cei de sus nu dispar niciodată. Ultimul detaliu însă, ne lasă și o picătură de speranță. În barul unde Winston își petrecea zilele se găsea o pată pe portretul lui Big Brother, dat jos la revoluție. Oricât au încercat să o șteargă, ea rămânea acolo. S-ar putea ca asta să fie și soarta adevărului.
Până la urmă, acesta este destinul cuvântului: să treacă în faptă. Cât de mare este responsabilitatea autorului cuvântului pentru faptele viitorimii? Nu ştiu să spun exact. Şi, pentru că nu ştiu, practic această mică laşitate – ficţiunea, lăsând lucrurile să se dezvolte aproape de la sine. Mai departe, n-am o soluţie, notează Andrei Cornea despre volum.
Cartea o puteți găsi șă împrumuta la Sediul Central al Bibliotecii Județene Octavian Goga Cluj.
Lectură plăcută!
Rodica Uifălean, Bibloteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 19 martie 2023, 06:00 / actualizat: 19 martie 2023, 12:42
Eseist, istoric al artei, clasicist, publicist şi filosof, Andrei Cornea a lansat în 2019, la Editura Humanitas, romanul intitulat Amintiri din epoca lui Bibi. Numele din titlu face trimitere la una dintre lucrările de referinţă ale scriitorului englez George Orwell, 1984, în care o lume aflată sub semnul totalitarismului era condusă de către personajul simbolic denumit Big Brother.
Despre Amintiri din epoca lui Bibi, istoricul Ioan Stanomir, spune:
„ … este una dintre cele mai ambiţioase cărţi care au apărut în ultima vreme, Andrei Cornea încearcă să intre în dialog cu o tradiţie ilustră a distopiei, şi imaginează un dialog cu una dintre cele mai neliniştitoare cărţi ale secolului XX, din perspectiva unei sensibilităţi neliniştite de secol XXI. Este o carte neliniştită şi neliniştitoare pentru că este o meditaţie despre capacitatea oamenilor de a se acomoda şi despre incapacitatea oamenilor de a păstra un cult al memoriei şi o datorie a adevărului.”
Așadar, 1984, o carte cu final închis, a ajuns să aibă continuări, neoficiale, care preiau lumea lui Orwell și o reinterpretează. În această categorie se încadrează cartea despre care vorbim astăzi.
Volumul ne oferă un alt final, în locul unui eșec cauzat de presiunea sufocantă a poliției politice, se imaginează o revoluție chiar în acel an care a devenit legendar. Povestea se aseamănă cu evenimentele desfășurate în blocul comunist în realitate. O revoluție euforică urmată de libertate, sărăcie, nostalgie și o reașezare a vechilor cadre de partid în noua organizare democratică.
Personajul principal este același Winston Smith care, amețit de aburii alcoolului și dezamăgit de uitarea care s-a instalat peste Anglia, vede o singură soluție și o singură ieșire din situție – publicarea unei cărți de memorii, amintiri prin care să clarifice aspectele obscure ale regimului apus. Discută cu un redactor al unei importante edituri, dar conversația îl dezamăgește. Încearcă din răsputeri să îl convingă că lucrurile nu au fost atât de rele și că ceea ce scrie el, a fost doar fixația sa asupra unor elemente. Mai mult decât atât, îi propune să transforme memoriile într-un roman și să-l publice sub pseudonimul scriitorului britanic George Orwell.
Este refuzat și acest lucru îl face să intre într-o pânză de păianjen care se strânge în jurul său, îl cuprinde și îl trage tot mai aproape de nebunie.
În aceași perioadă o reîntâlnește pe Julia, fosta sa iubită, e dărâmat de refuzul ei de a accepta versiunea evenimentelor relatate de el. În cele din urmă află că tentativa de a-l convinge de o altă versiune a adevărului are un scop ascuns. Cartea sa va periclita candidatura unui politician, nimeni altul decât Big Brother reîntors din exil.
Romanul fascinează și uimește prin ideile sale. Imaginea acestei Anglii post-revoluționare ne face să comparăm experiența trăită de europenii eliberați de sub dictatura totalitară comunistă.
Cel mai fascinant aspect al cărții este cel de creație, tonul cărții este unul foarte apăsător. Dacă în cartea lui Orwell aceasta provine din supravegherea constantă a Partidului, aici e mai profund și mai dureros. Tentativele lui Smith de a-și motiva actul său de publicare, referindu-se la o misiune specială, nu au ecou. Oamenii preferă uitarea, sunt dezinteresați de lucrurile complexe, copleșiți de o cultură consumeristă.
Amintiri din epoca lui Bibi oferă o analiză rece și brutală a unei societăți ieșite din totalitarism, dar fără țintă. Uitarea nu ține loc de scop iar avutul și distracțiile nu pot hrăni spiritul. Finalul nu oferă loc de speranță, istoria fiind prinsă într-un cerc, în care cei de sus nu dispar niciodată. Ultimul detaliu însă, ne lasă și o picătură de speranță. În barul unde Winston își petrecea zilele se găsea o pată pe portretul lui Big Brother, dat jos la revoluție. Oricât au încercat să o șteargă, ea rămânea acolo. S-ar putea ca asta să fie și soarta adevărului.
Până la urmă, acesta este destinul cuvântului: să treacă în faptă. Cât de mare este responsabilitatea autorului cuvântului pentru faptele viitorimii? Nu ştiu să spun exact. Şi, pentru că nu ştiu, practic această mică laşitate – ficţiunea, lăsând lucrurile să se dezvolte aproape de la sine. Mai departe, n-am o soluţie, notează Andrei Cornea despre volum.
Cartea o puteți găsi șă împrumuta la Sediul Central al Bibliotecii Județene Octavian Goga Cluj.
Lectură plăcută!
Rodica Uifălean, Bibloteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
