Ascultă Radio România Cluj Live

Ce mai citim. Recomandarea bibliotecarului

Autorul spune, ironic, că prima carte lansată este un „manual alternativ de religie”.  Imaginați-vă ce însemna să fii „marginal” în anii 80 ai URSS-ului. Această carte pătrunde în universul unui sectant care trăiește în timpul regimului sovietic. Ernu, autorul, a fost unul dintre ei.

Ce mai citim. Recomandarea bibliotecarului

Articol editat de cristina.rusu, 17 aprilie 2022, 06:00 / actualizat: 17 aprilie 2022, 10:09

Despre al doilea volum, Bandiții, Vasile Ernu spune că este un „manual de educație alternativă”. O educație negativă, mai degrabă. Pentru că, așa cum îi zice și titlul, de data asta autorul se transformă din personaj în observatorul unei lumi care aparține bandiților din Odessa. Sună deja a serial polițist cu ușoare nostalgii față de un univers în care n-ai trăit, dar care te provoacă.

Cartea i-a adus lui Ernu și primul premiu Observator cultural pentru Eseistică / Publicistică, după ce mai fusese de patru ori nominalizat, și are mare succes cu ea.

Povestea asta sună cam așa, în cuvintele scriitorului care investighează lumea asta antisistem: „Un băiat din Bugeac, crescut şi educat de o familie exemplară de sectanţi, descoperă o cu totul altă lume decât cea cu care se obişnuise: altă etică, alte valori şi alte reguli. Iar cei care aparţin acestei lumi arată, se îmbracă, vorbesc, gândesc, acţionează şi cântă altfel. Aceasta e «împărăţia hoţilor» – oameni tatuaţi straniu, care au ales să-şi construiască o societate proprie, nesupusă instituţiilor oficiale, şi pentru care normalitatea oamenilor de rând e strict interzisă. E despre puşcărie, despre cum se fac legile şi cum se schimbă ele, depre diverse registre ale limbii, despre tatuaje, epoleţi şi arme, despre educaţie şi dresaj, e despre hoţi, furt şi muncă, bandiţi, cerşetori şi fraieri. E despre noi toţi indiferent dacă sîntem goi sau îmbrăcaţi. Noi suntem priviţi dinspre bandiţi prin ochii unui copil care se maturizează”, spune Ernu. Bandiții este și o poveste de maturizare, fiind povestită la persoana întâi de Vasea, copil crescut pe malurile Bugeacului, cutreierând în adolescență Odessa, Chișinăul și spațiile dintre ele, stabilit mai tărziu în România, dar întorcându-se mereu spre locurile de baștină pentru a-și vizita familia și pentru a se documenta și a-și găsi inspirația pentru cărțile sale.

Cartea este împărțită în patru secțiuni, fiecare dintre ele acoperind un timp al zilei sau un anotimp al vieții povestitorului, dar și o perioadă istorică și o treaptă de dezvoltare sau de decădere a tagmei bandiților. Iarna care închide ciclurile vieții sau noaptea care se așterne pare la Vasile Ernu să puna pecetea definitivă pe o perioadă istorică și o altă primăvara sau dimineață nu se anunță a veni.

În copilărie băieții buni sunt atrași de băieții răi, ba chiar visează să devina cândva ca ei. Mai târziu îi unește prigonirea de către autoritățile Imperiului. Felul în care s-au cunoscut tatăl lui Vasea și Profesorul, figura centrală a cărții și a lumii bandiților, nu este niciodată dezvăluită. Poate că este vorba despre o legătură de rudenie, poate că a existat în trecut o ședere în același spațiu penitenciar. În orice caz, apropierea este prezentată și ca una spirituală. Hristos, spune la un moment dat Profesorul, a fost răstignit între doi hoți. Metodele revoltei sunt însă radical diferite. Lumea violentă și închisă a bandiților exercită fascinație și poate fi un model pentru un anumit stil de libertate, dar se opune stilului de viață și valorilor restului societății.

O mare parte a cărții este dedicată descrierii lumii bandiților, codurilor de onoare, celor patru caste în care este împărțită, felului de a se îmbrăca, tatuajelor, limbii folosite de aceștia. La începutul cărții este oferit un glosar al termenilor esențiali extras din limba folosită de bandiți care este un amestec de rusă, româna, idish și alte limbi ale sud-vestului Imperiului – instrument esențial căci el include multe cuvinte cu sens ascuns și diferit de cel al limbilor de origine. Vasile Ernu dovedește un talent excepțional în a creiona potretele reprezentative ale eroilor care populează aceasta lume. Așa îi cunoaștem pe înțeleptul Profesor care este un fel de autoritate juridică a lumii bandiților, pe asistentul și paznicul său, uriașul Maki, pe Pianist regele hoților de buzunare, pe Iașa Hudojnik pictorul de tatuaje, pe maestrul evadărilor Korj, pe cartoforul Zăbală, pe ucigașul plătit Finkă și pe tiotea Hana patroana de bordel. Povestitorul bea împreună cu ei cifir, esență de ceai cu puteri de drog, le dezleagă limbile și mai ales știe să asculte, pentru a construi apoi portrete expresive sau a povesti detalii picante dar esențiale.

Cartea poate fi privită ca o adevărată radiografie a lumii interlope de la periferia de sud-est a fostei Uniuni Sovietice, o lume cu eroii, legendele, castele, și legile ei proprii.

Idealizarea lumii bandiților este prezentată din perspectiva acestora, Vasile Ernu nu-și ascunde fascinația pentru aceasta lume și eroii săi, dar nu se identifică cu ea. Punctul de vedere al victimelor  este doar subînțeles. Sursele răului și a căilor adoptate de bandiți sunt sistemice, mulți sunt prezentați ca orfani de război sau ca victime ale violenței și abuzurilor încă din copilărie. Codurile și legile mediului sunt însă și ele puse la încercare de schimbările aduse de căderea comunismului. Generația bandiților îmbătrânește, și alte reguli sau lipsa de reguli se instaurează. Față de schimbările aduse de acei ani perspectiva devine aproape nostalgică.

Ultima parte a cărții, La miez de noapte este mult mai personală, concluzionând și dezvoltând viziunea povestitorului asupra sfârșitului vechii ordini și a transformărilor care au pus capăt gloriei bandiților îmbătrâniți și au infirmat speranțele propriei sale generații. Scriitorul povestitor, stabilit acum în România, caută elemente comune ale evenimentelor de tranziție, vocea lui este una a unui reprezentant al generației sale cam de oriunde din Europa de Est post-comunistă.

Lectura cărților lui Vasile Ernu este fascinantă și dintr-un alt punct de vedere. Cunoaștem foarte puțin și probabil foarte deformat istoria recentă și realitățile de astăzi ale Basarabiei. Volumul este o introducere într-un spatiu foarte diferit lingvistic, cultural, și ca mentalitate de modelul pe care îl avem în minte despre aceste locuri.

Combinație de galerie de portrete, memorii, carte despre maturizare, eseu politic, studiu social și etnografic – Bandiții este câte un pic din toate acestea și în plus scrierea unui prozator talentat.

Cartea se poate împrumuta de la Sediul Central al Bibliotecii Județene Octavian Goga Cluj.

 

Rodica Uifălean, Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Ce mai citim: Recomandarea editorului: Omulețul din perete
Ce mai citim? duminică, 4 februarie 2024, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea editorului: Omulețul din perete

Mă bucur tare mult să revin la Radio Cluj cu încă o recomandare n’autor. Mi-am propus ca astăzi să vă povestesc puțin despre un titlu...

Ce mai citim: Recomandarea editorului: Omulețul din perete
Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim? duminică, 28 ianuarie 2024, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Nu te găsesc pe nicăieri, publicată în 2021 la Editura Publica e cartea autobiografică a autoarei Laura Ionescu, care și-a descoperit pasiunea...

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim. Recomandarea traducătorului
Ce mai citim? duminică, 21 ianuarie 2024, 06:00

Ce mai citim. Recomandarea traducătorului

”Tăcerea zeilor”, de Yahia Belaskri, Casa Cărții de Știință, 2023, traducere din limba franceză și note de Alexandra Ionel Născut la...

Ce mai citim. Recomandarea traducătorului
Ce mai citim: Un roman despre identitate, apartenență și adaptare
Ce mai citim? duminică, 14 ianuarie 2024, 00:00

Ce mai citim: Un roman despre identitate, apartenență și adaptare

Am vizitat pentru prima dată Serbia și Bosnia în vara anului 2021 și întrebarea care mi s-a învârtit prin minte multă vreme a fost legată de...

Ce mai citim: Un roman despre identitate, apartenență și adaptare
Ce mai citim? duminică, 24 decembrie 2023, 06:00

Ce mai citim: Recomandarea librarului [AUDIO]

”Maniunea”, Narine Abgarian, editura Frontiera, 2023, traducere în limba română de Anca Irina Ionescu Când am aflat că Editura Frontiera a...

Ce mai citim: Recomandarea librarului [AUDIO]
Ce mai citim? duminică, 17 decembrie 2023, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Romanul lui Cătălin Pavel, Toate greșelile care se pot face, apărut la editura Humanitas, în anul 2022, este o carte despre erorile,...

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim? duminică, 10 decembrie 2023, 06:00

Ce mai citim: Recomandarea editorului – ”Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”

Vă recomand astăzi o carte publicată recent în colecția n’autor ficțiune, ”Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”, cel de-al...

Ce mai citim: Recomandarea editorului – ”Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”
Ce mai citim? duminică, 3 decembrie 2023, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului – ”Dă noaptea deoparte” [AUDIO]

A apărut în această toamnă la editura Casa Cărții de Știință traducerea romanului câștigător al premiului Celor Cinci Continente ale...

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului – ”Dă noaptea deoparte” [AUDIO]