Astfel ”traiasca” a devenit numele unei șepci joase cu cozoroc, din material moale, asociată de obicei cu clasa muncitoare, o definiție asupra căreia majoritatea dicționarelor grecești cad de acord.
Articol editat de cristina.rusu, 16 martie 2022, 12:51
Astfel ”traiasca” a devenit numele unei șepci joase cu cozoroc, din material moale, asociată de obicei cu clasa muncitoare, o definiție asupra căreia majoritatea dicționarelor grecești cad de acord.
Unde nu cad de acord este atunci când vine vorba despre modalitatea în care cuvântul românesc a ajuns în limba greacă printr-o transformare de sens atât de mare.
Astfel, reputatul lingvist grec Georgios Babiniotis în Dicționarul Etimologic al limbii grecești scrie că ”traiasca” vine din românescul ”trăiască”, desprins din aclamația ”trăiască Grecia” pe care călătorii români din vechime ar fi strigat-o, aruncându-și în aer basca.
Însă Babiniotis nu detaliază despre ce călători români este vorba și care este motivul unor astfel de urale. Pe o linie similară merge și varianta grecească a Wiktionary, care identifică însă și un eveniment anume în cadrul căruia s-ar fi strigat ”trăiască România!”, ”trăiască Grecia!”.
Astfel, Wiktionary merge pe varianta că, la începutul secolului 20, un grup de 250-300 de studenți români, conduși de profesorul Grigore Tocilescu, au efectuat o vizită la Atena, unde au avut parte de o primire entuziastă, pe parcursul căreia s-ar fi auzit multe urale ”trăiască România!” la care grecii ar fi răspuns ”trăiască Grecia!”.
Această variantă este detaliată și pe blogul scriitorului grec Nikos Sarantakos ”Cuvintele au propria lor poveste”. Însă documentând acest eveniment istoric real, există mai multe inadvertențe.
În septembrie 1901 a sosit, într-adevăr, în portul Pireu, un grup de studenți români, conduși de rectorul Universității București, Grigore Tocilescu, un cunoscut istoric, folclorist, arheolog și academician român, cu scopul strângerii relațiilor între tinerii studenți din cele două țări.
Grupul a beneficiat de o primire călduroasă din partea Primăriei Pireu, iar poetul grec Georgios Souris a fost invitat să recite o poezie. La sfârșitul întâlnirii a fost făcută și o fotografie în care însă nimeni dintre cei imortalizați de aparatul de fotografiat nu apare ca purtând bască. Ar fi fost oricum puțin probabil ca o astfel de întâlnire să impună folosirea generalizată a cuvântului ”traiasca” în Grecia.
Mai credibilă este varianta avansată de profesorul de studii neo-elene de la Universitatea București, Tudor Dinu, care consideră că acest cuvânt a fost adus în Grecia de grecii care aveau legături cu România, acum mai bine de o sută de ani.
Aceștia, asistând probabil la evenimente politice în România au interpretat greșit gestul mulțimii de a-și arunca basca în sus, strigând ”trăiască!”, crezând că nu este vorba despre o aclamație, ci despre denumirea obiectului vestimentar respectiv.
Cert este că ”traiasca” era un cuvânt deja consacrat în vocabularul grec, la începutul secolului XX, după cum reiese și dintr-un cântec datând din anul 1934, intitulat ”Și iubitele poartă bască”.
RADOR
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Bicarbonatul de sodiu este un produs prezent în orice bucătărie şi, deşi este folosit mai ales la preparate culinare, întrebuinţările sale...
Amplasată în Asia de Sud-Est, Indonezia uimeşte prin dimensiuni. Acoperă suprafaţa a 17 508 insule dispersate în Oceanul Indian şi Oceanul...
Deși au manifestări diferite, cele două probleme sunt strâns legate: lumbago-ul poate apărea ca urmare a unei suprasolicitări sau inflamații...
Cândva, oamenii erau mai nemulţumiţi de viaţă la vârsta mijlocie, când exista un „vârf al nefericirii”, între perioadele mai...