Unde credeau europenii că pleacă păsările migratoare
Cea mai răspândită teorie, care data de pe vremea lui Aristotel, era că păsările hibernează. Cel puţin cele care nu se transformau: cum ar fi codroşul de pădure, despre care se credea că iarna se transformă cumva în măcăleandru. Sună foarte desprins de realitate, dar încă e mai bine decât teoriile care au urmat.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 2 februarie 2022, 00:00
În secolul 17, omul de ştiinţă englez Charles Morton credea că păsările pleacă pe Lună; ba chiar zboară până acolo cu 201 km pe oră. Nu s-a gândit vreodată să-şi verifice teoria prin observaţii empirice; pe vremea aceea un om de ştiinţă respectat nu era obligat să facă aşa ceva. Apoi s-a întâmplat ca explicaţia să cadă din cer.
În 1822, aproape de satul german Klütz a fost zărită o barză albă, cu o suliţă de 76 cm ieşindu-i din corp. S-a constatat că suliţa e făcută din lemn african, confirmând faptul că biata barză a zburat 3200 km din Africa şi până în Germania, unde a fost ucisă şi împăiată cu promptitudine. O consolare foarte slabă pentru pasăre, dar a demonstrat o teorie minoră, cum că păsările ar pleca în ţări cu un climat mai cald în timpul iernii.
Andrea Nagy
Foto credit: Zoologische Sammlung der Universität Rostock via Wikimedia Commons. (CC by SA 3.0)
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
