Prima pagină » Campanii » Incluziv » Incluziv: Ziua Internațională a Limbilor Semnelor: cum arată accesul studenților surzi la UBB

Incluziv: Ziua Internațională a Limbilor Semnelor: cum arată accesul studenților surzi la UBB

Universitatea oferă interpretare în limba semnelor, glosare de specialitate și cursuri adaptate.

Articol editat de cristina.rusu, 23 septembrie 2026, 16:21

Universitatea Babeș-Bolyai are în acest an opt studenți surzi confirmați, printre care doi doctoranzi. Cu ocazia Zilei Internaționale a Limbilor Semnelor, marcată în 23 septembrie, reprezentanții Centrului pentru Studenți cu Dizabilități din cadrul UBB au vorbit despre serviciile de sprijin oferite, dar și despre dificultățile care apar atunci când limbajul academic devine foarte specializat.

Marian Pădure, coordonatorul Centrului pentru Studenți cu Dizabilități, spune că în ultimii ani studenții surzi s-au orientat mai ales spre domenii care presupun un vocabular tehnic sau de specialitate. Printre facultățile la care aceștia studiază se numără Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, unde au ales specializări precum Contabilitate și Informatică de Gestiune sau Marketing, dar și Facultatea de Geografie, la Cartografie.

„Poate că ne-am fi așteptat ca surzii să se ducă spre domenii sociale, dar se pare că merg spre domenii tehnice”, spune Marian Pădure. În opinia sa, alegerea are legătură și cu perspectivele profesionale pe care aceste specializări le pot oferi după absolvire.

Principalul serviciu de care beneficiază studenții surzi este interpretarea în limba semnelor române. Centrul oferă acest tip de sprijin de peste nouă ani, iar, potrivit statisticilor realizate de instituție, media a fost de aproximativ patru studenți surzi pe an. În această perioadă s-au acumulat peste 10.000 de ore de interpretariat, spune Marian Pădure. Interpretarea nu este asigurată doar la cursuri și seminarii, ci și în timpul activităților practice, al laboratoarelor, la conferințe sau în alte contexte academice.

Creșterea numărului de studenți vine însă și cu dificultăți.

„Avem o lipsă de interpreți autorizați”, spune coordonatorul Centrului.

Problema nu este doar numărul lor, ci și specializarea necesară pentru mediul universitar. Un interpret poate stăpâni foarte bine limba semnelor, dar trebuie să se adapteze unor domenii foarte diferite, de la economie și psihologie până la matematică sau geografie.

Pentru numeroși termeni de specialitate nu există un semn consacrat. Din acest motiv, UBB a dezvoltat glosare destinate studenților surzi. În prezent există un glosar de termeni economici și unul de termeni din asistență socială, iar pentru studentul de la Cartografie urmează să fie realizat un glosar pentru domeniul geografiei. Tot odată, centrul a început și adaptarea unor cursuri universitare în format video, aceste resurse fiind puse la dispoziţie şi online.

Munca interpretului nu se limitează însă la transmiterea discursului profesorului. Oana Tufar și Mihaela Dascăl, interprete în limba semnelor la UBB, explică faptul că intervin și în comunicarea cu ceilalți studenți, la activități de seminar, conferințe, workshopuri sau în relația cu secretariatele și alte structuri administrative ale facultăților.

„Interpretul de limba semnelor facilitează comunicarea în general. Scopul nostru este ca, la cursuri și seminarii, studentul surd să aibă acces deplin”, spune Oana Tufar.

Mihaela Dascăl spune că viteza cu care vorbesc profesorii nu mai reprezintă, după ani de experiență, principalul obstacol. Mai dificile sunt explicațiile tehnice și conceptele pentru care nu există un echivalent direct în limba semnelor.

Oana Tufar subliniază că interpreții nu inventează semne pentru astfel de concepte.

„Noi nu inventăm semne, din respect față de comunitatea persoanelor surde”, explică ea.

Pentru ca procesul să funcționeze, este importantă și colaborarea cu cadrele didactice. Centrul pentru Studenți cu Dizabilități organizează cursuri de familiarizare cu comunicarea gestuală pentru profesori și personal administrativ. Un nou curs urmează să se desfășoare în perioada octombrie-decembrie, atât fizic, cât și online. Înaintea sesiunilor de examene, facultățile primesc recomandări privind evaluarea studenților surzi și accesul interpreților în sălile de examen.

Marian Pădure precizează că prezența interpretului nu modifică nici forma, nici criteriile de evaluare. Interpretul poate explica termenii mai dificil de înțeles din cerință, însă studentul rezolvă independent examenul.

Ce face o interpretare bună?

„Calitatea interpretării ține de puterea de concentrare și de partea asta fizică, să nu fim obosite”, spune Oana Tufar.

În mod ideal, la activitățile mai lungi ar trebui să participe doi interpreți care să lucreze alternativ. Orarul studenților nu permite însă întotdeauna prezența a doi interpreți simultan. La fel de importantă este și relația care se construiește între interpret și student.

Mihaela Dascăl spune că este nevoie de timp pentru ca interpretul să înțeleagă particularitățile modului de exprimare al fiecărei persoane surde.

„Să fii interpret nu e uşor, dar e şi mai dificil să fii vocea unei persoane surde. Ca să poți să fii o voce bună pentru persoana surdă, trebuie să o cunoști foarte bine și să-i înțelegi foarte, foarte bine semnele”, explică aceasta.

„Așa cum noi scriem diferit, și persoanele surde realizează semnele diferit și își lasă amprenta asupra modului în care realizează semnele”, completează Oana Tufar.

Dincolo de accesul la cursuri, o altă provocare rămâne integrarea în viața universitară. Marian Pădure spune că studenții cu dizabilități tind adesea să păstreze o legătură strânsă cu comunitățile din care provin. Pentru a facilita interacțiunea între studenții cu și fără dizabilități, Centrul organizează de câțiva ani ateliere și activități împreună cu organizațiile studențești.

La sfârșitul lunii octombrie, Centrul intenționează să organizeze la Beliș o tabără la care să participe 36 de tineri, atât studenți cu dizabilități, cât și studenți fără dizabilități.

„Integrarea nu este imposibilă, dar presupune crearea unor contexte în care studenții să ajungă să se cunoască și să interacționeze”, consideră Marian Pădure.

Ziua Internațională a Limbilor Semnelor este marcată anual la 23 septembrie, începând din 2018. Data a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite printr-o rezoluție adoptată în 19 decembrie 2017, pentru a atrage atenția asupra importanței limbilor semnelor în exercitarea deplină a drepturilor persoanelor surde. Ziua de 23 septembrie a fost aleasă deoarece marchează înființarea, în 1951, a Federației Mondiale a Surzilor.