Există o urzeală a lumii, formată din nenumărate fibre, rezistente, care unesc timpuri, oameni şi locuri. Nu puţine dintre acestea îşi au rădăcina în lumea plantelor care au însoţit viaţa sutelor de generaţii. Au influenţat-o până într-acolo, încât vorbim despre o civilizaţie a lemnului în care aproape tot ceea ce era de folos omului, de la alimente la unelte şi elemente de construcţie, de la podoabe la medicamente venea din lumea minunată a plantelor.
Foto: Foto: ksa61011/Pixabay
Articol editat de cristina.rusu,
3 ianuarie 2022, 06:00 / actualizat: 3 ianuarie 2022, 10:00
Există o urzeală a lumii, formată din nenumărate fibre, rezistente, care unesc timpuri, oameni şi locuri. Nu puţine dintre acestea îşi au rădăcina în lumea plantelor care au însoţit viaţa sutelor de generaţii. Au influenţat-o până într-acolo, încât vorbim despre o civilizaţie a lemnului în care aproape tot ceea ce era de folos omului, de la alimente la unelte şi elemente de construcţie, de la podoabe la medicamente venea din lumea minunată a plantelor.
Civilizaţia aceasta este încă vie, chiar dacă a fost pusă într-un con de umbră de puterea fierului, iar mai nou a materialelor create de ştiinţa şi tehnologia oamenilor hipermoderni.
Să ne gândim, bunăoară, la bambus, o plantă pe cât de fragilă, în aparență, pe atât de versatilă în utilizările ei şi de rezistentă la eroziunea timpului.
Misterioasa plantă de bambus poate să trăiască şi o sută de ani până să înflorească, deci să dea rod. După care, ostenită, moare. Înmulţirea ei, însă, se poate face oricând din tulpina şi rădăcinile ei. De aceea pare eternă.
Utilizările plantei sunt aproape fără număr. A fost şi este folosită ca aliment în bucătăriile trandiţionale ale Asiei, de care s-au îndrăgostit în cele din urmă mai toţi locuitorii planetei.
Celebrul urs panda, simbol al civilizaţiei chineze, are ca hrană preferată frunzele tinere de bambus.
Tulpina, tăiată în fîşii, a fost unul dintre primele suporturi pentru scrierile din vechime, cele mai vechi păstrate şi astăzi, reproduse din generaţie în generaţie pe noi suporturi de bambus, în vechile mânăstiri budiste.
De la rogojini la elemente de decoraţiune interioară, bambusul nu lipseşte niciodată din peisajul tradiţional al unei locuinţe japoneze, tailandeze sau cambodgiene. În secolul nostru, bambusul a devenit familiar chiar şi în locuinţele europenilor.
Ca element de construcţie, tulpina bambusului, întărită prin diverse procedee de prelucrare, a fost folosită la ridicarea caselor sau doar ca ornament. Lumea modernă, a redescoperit calităţile bambusului iar astăzi, în China sau în America, se fabrică jucării, undiţe şi chiar biciclete din bambus.
Şi lumea muzicală a fost vizitată de bambus. Este un element aproape ideal pentru instrumente de suflat, dintre care cel mai nobil este flautul construit din bambus.
În multe culturi locale bambusul este un simbol al longevităţii şi durabilităţii. Nu e de mirare că extrase din tulpina de bambus sunt folosite astăzi în industria farmaceutică şi cosmetică, pe scară largă, cu efecte benefice de îngrijire şi însănătoşire a pielii.
Bambusul şi-a găsit utilizări de la construcţia aeronautică, la vestimentaţia modernă şi de la filamentele de carbon utilizate de Edison, până la cărbunele bateriilor moderne.
Să mai spunem că în chimia modernă a alimentaţiei a fost inclusă sarea extrasă din bambus. Ea s-a dovedit aproape ideală pentru a evita bolile asociate excesului de sare, specific alimentaţiei moderne, datorită multitudinii de elemente minerale, cu care este asociată natural, între care zinc, calciu, magneziu şi potasiu.
