Ascultă Radio România Cluj Live

Cum să înțelegem mecanismele de dezinformare pe rețelele de socializare

Facebook a publicat un raport care detaliază felul în care o campanie orchestrată la sfârșitul lui 2020, în opinia sa din Rusia, a încercat să discrediteze vaccinurile AstraZeneca și Pfizer-BioNTech. Spam, documente false, crearea de hashtag-uri, meme-uri sau tentative de a recruta influenceri… Facebook a publicat marți, 10 august, un raport în care expune cum a fost zădărnicită o campanie de dezinformare.

Cum să înțelegem mecanismele de dezinformare pe rețelele de socializare

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 16 august 2021, 15:30

Facebook a publicat un raport care detaliază felul în care o campanie orchestrată la sfârșitul lui 2020, în opinia sa din Rusia, a încercat să discrediteze vaccinurile AstraZeneca și Pfizer-BioNTech. Spam, documente false, crearea de hashtag-uri, meme-uri sau tentative de a recruta influenceri… Facebook a publicat marți, 10 august, un raport în care expune cum a fost zădărnicită o campanie de dezinformare.

Documentul permite să se înțeleagă mecanismele folosite online pentru a interfera în dezbaterile naționale privind vaccinarea din numeroase țări, precum Statele Unite, India, Franța sau Brazilia. Campaniile online urmăreau să discrediteze vaccinurile AstraZeneca și Pfizer-BioNTech contra Covid-19. Duse, începând din noiembrie 2020, ele au fost identificate în mai 2021 de influenceri francezi și germani. Ele au fost orchestrate de o agenție de marketing de influențare online numită Fazze, cu sediul în Regatul Unit, dar Facebook afirmă, fără a explica în ce fel a ajuns la această concluzie, că această operațiune a fost lansată „din Rusia”.

O primă campanie de dezinformare a fost dusă între noiembrie și decembrie 2020: ea consta atunci în principal în meme și comentarii generate de profiluri false de Facebook, acestea povestind că vaccinurile AstraZenecca „transformă persoanele vaccinate în cimpanzei”. Numeroase imagini scoase din filmele Planeta maimuțelor au fost astfel difuzate și comentate online. „Dezinformarea nu este întotdeauna subtilă”, arată ironic Ben Nimmo, director al unui serviciu de securitate cibernetică al Facebook, într-o conferință de presă. 65 de conturi de Facebook și 243 de Instagram au fost identificate de companie, care apreciază că audiența lor cumulată, în principal în India și America Latină, este de peste 24.000 de persoane. Campania pe Instagram era „grosolană” și „organizată în jurul unui număr restrâns de hashtag-uri” precum #AstraZenecakills (AstraZeneca ucide), #AstraZenecalies (AstraZeneca minte) sau #StopAstraZeneca, menționeză raportul, care consideră că aceste hashtag-uri nu erau prezente pe platformă înaintea operațiunii.

Unii influenceri dau alarma: a doua fază a operațunii datează din mai 2021. Fazze atacă atunci un alt vaccin, cel de la Pfizer, pretinzând că acesta are o rată mare de mortalitate. Argumentele lor se bazează pe documente false, contrafăcute, provenite, se pretinde, din piratarea infrastructurilor AstraZeneca. Fazze le folosește în articole înșelătoare și petiții lansate pe diferite forumuri și rețele (printre care Reddit, Medium, Change.org, Facebook, Instagram, etc.). Aceste articole sunt apoi preluate pe rețelele sociale prin intermediul unor conturi false. Fazze a intrat atunci în contact cu influenceri propunându-le să difuzeze documentele false celor care îi urmăresc contra unei remunerații de 2.000 de euro. În acest moment, campania este actualizată grație „rolului cheie” al influencerilor venind din Germania, apoi din Franța, potrivit Facebook. Raportul îl citează mai întâi pe vloggerul german Mirko Drotschman, al cărui canal de YouTube MrWissen2go are peste 1,5 milioane de abonați. El semnalează această operațiune abonaților săi din 18 mai. În Franța, pe 20 mai, influenceri ca „Et ça se dit médecin” sau „Sami Ouladitto” fac la fel. O postare din 24 mai a vloggerului Léo Grasset, un popularizator de știință care are peste 1 milion de abonați pe canalul său de YouTube Dirtybiology, alertează de asemenea Facebook. În acest tweet, el difuzează capturi de ecran cu conversații cu agenția Fazze care prezintă instrucțiunile pentru campanie. Se poate citi acolo că influencerul trebuie să spună că împărtășește cu cei care îl urmăresc un subiect „pe care media mainstream îl ignoră”, un argument tipic operațiunilor de dezinformare. Léo Grasset notează de asemenea că profilurile „ciudate” ale interlocutorilor săi care, potrivit lui, au lucrat toți mai întâi în Rusia, sunt, încet-încet, suprimate de pe rețeaua profesională LinkedIn.
Într-adevăr, ca reacție la denunțuri, Fazze a încercat să-și ascundă urmele. Postările sale false au fost suprimate, angajații au șters numele angajatorului lor și profilurile lor online, apoi site-ul său de Internet a fost desființat la începutul lunii august.
„A fost o campanie făcută neglijent, dar procedeul era sofisticat”, a detaliat Nathaniel Gleicher, directorul pentru reguli de securitate al Facebook. „Erau spam, influenceri, piratare de documente (…) E mai dificil pentru o singură platformă să înțeleagă acest gen de campanie în întregime”, a adăugat el.
Bilanțul acestei campanii de dezinformare este slab: majoritatea conținuturilor care pretind că vaccinul AstraZeneca transformă oamenii în cimpanzei pe Instagram nu au primit „niciun like”, potrivit raportului. „S-a prăbușit”, a subliniat Ben Nimmo. Petiția contra vaccinului Pfizer publicată în limba engleză nu a primit decât 500 de semnături față de 900 cea în hindi. Facebook nu a identificat decât doi influenceri, un indian și un Brazilian, ambii recrutați.

Facebook este acuzat regulat de difuzare masivă de dezinformări. În iulie, președintele american, Joe Biden, a estimat chiar că Facebook și alte platforme „ucid” oameni lăsând să circule false informații privind vaccinarea contra Covid-19. Mai târziu, Joe Biden a revenit asupra acestei afirmații ale sale foarte virulente pentru a preciza: „Facebook nu ucide oameni”, a rectificat el, denunțând falsele informații difuzate de utilizatorii care pot „face rău celor care îi ascultă” și „ucid oameni”. (www.lemonde.fr)

 

RADOR

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Este posibilă prevenirea demenței?
Diverse sâmbătă, 1 august 2026, 00:00

Este posibilă prevenirea demenței?

Un articol recent și aprofundat, publicat în revista Nature, a analizat o chestiune complexă: este posibilă prevenirea demenței? Cel mai corect...

Este posibilă prevenirea demenței?
Cum se prepară tocănița din Caraibe?
Diverse duminică, 26 iulie 2026, 12:00

Cum se prepară tocănița din Caraibe?

Sancocho dominican este mâncarea națională a Republicii Dominicane și unul dintre cele mai reprezentative preparate din bucătăria Caraibelor....

Cum se prepară tocănița din Caraibe?
Cinci jucării care astăzi nu ar mai ajunge pe rafturile magazinelor
Diverse duminică, 26 iulie 2026, 00:00

Cinci jucării care astăzi nu ar mai ajunge pe rafturile magazinelor

În prezent, siguranța jucăriilor este reglementată strict în majoritatea statelor dezvoltate. Cu toate acestea, de-a lungul ultimelor două...

Cinci jucării care astăzi nu ar mai ajunge pe rafturile magazinelor
Craniul care a rescris istoria Antarcticii: misterul tinerei femei ajunse la capătul lumii
Diverse sâmbătă, 25 iulie 2026, 15:00

Craniul care a rescris istoria Antarcticii: misterul tinerei femei ajunse la capătul lumii

Antarctica este considerată ultimul continent cucerit de om, iar istoria sa pare, la prima vedere, relativ simplă: primele expediții au ajuns aici...

Craniul care a rescris istoria Antarcticii: misterul tinerei femei ajunse la capătul lumii
Diverse sâmbătă, 25 iulie 2026, 12:00

Alimente care trebuie evitate la micul dejun

Unele alimente, chiar și cele sănătoase, pot cauza probleme digestive pe stomacul gol. Vedeți ce alimente este cel mai bine să evitați pe...

Alimente care trebuie evitate la micul dejun
Diverse sâmbătă, 25 iulie 2026, 00:00

Jumătate de secol interzisă străinilor: insula care păstrează secretele lui Tito și o bază militară subterană

Timp de aproape o jumătate de secol, accesul pe insula croată Vis a fost strict interzis străinilor. Astăzi, este una dintre cele mai curioase...

Jumătate de secol interzisă străinilor: insula care păstrează secretele lui Tito și o bază militară subterană