Chiar a fost praf în ochi al patrulea horn al Titanicului?
Vapoarele din vremea Titanicului erau propulsate cu aburi: se ardea aşadar o grămadă de cărbune, care încălzea apa, care se evapora, iar aburii puneau nava în mişcare. Pentru noi partea cu arsul e interesantă, pentru că era chiar o cantitate mare: Titanicul consuma cam 800 de tone de cărbuni pe zi, pornind la drum către New York cu o rezervă de 6600 de tone.
Articol editat de cristina.rusu, 13 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 13 iulie 2021, 7:06
Pentru a pune în perspectivă: unităţile mai micuţe ale unei termocentrale moderne, de 100 de megawaţi, consumă cam 1200 de tone de cărbuni pe zi; şi 2 treimi din cantitatea aceasta o ardea un vapor pentru turişti!
Pe măsură ce vapoarele deveneau tot mai mari, aveau nevoie de tot mai multe cazane (Titanicul avea 162) şi de tot mai multe hornuri. La începutul secolului XX a fost construită prima navă cu 4 hornuri, pe nume SS Caiser Wilhelm der Grosse (transformată mai târziu în navă de luptă şi scufundată, se zice că de propriul echipaj, în al Doilea Război Mondial).
Companiile care construiau nave au transformat cele 4 hornuri într-un marketing serios, afirmând că numărul de hornuri are legătură cu luxul, cu adevărata forţă, cu aristocraţia. Cu 3 hornuri circulă doar cei săraci; sau, cu o metaforă din ziua de azi: 4 hornuri înseamnă business class către Dubai, în timp ce 3 hornuri e un last minute cu un avion low cost.
White Star, compania care a lansat Titanicul, nu avea nevoie de 4 hornuri: tehnologia lor era suficient de avansată încât să se descurce şi cu 3 în îndepărtarea fumului. Dar dacă noblesse oblige, dacă se crease o asociere atât de puternică între un element vizual şi calitate, nu au mai avut de ales.
Cei care au construit Titanicul au primit ordinul nu doar ca nava să fie mai mare, ci să aibă şi al patrulea horn, chiar dacă nu va avea nicio funcţie reală. Aşa s-a întâmplat că vaporul ar fi urmat să plece în prima sa călătorie cu un horn complet inutil, înalt de 19 m şi cu un diametru de 7 m. Totuşi inginerii s-au gândit să facă ceva cu el, dacă tot există; şi chiar au făcut, conectând la al patrulea horn instalaţiile de aerisire.
Aici ajungea fumul din bucătării, din saună şi chiar din şeminee, aşa se face că hornul inutil scotea la rândul lui câteva fuioare firave de fum.
Scufundarea Titanicului şi criza economică au afectat construcţia de vapoare mari cu aburi. În total 15 nave cu 4 hornuri au fost puse în funcţiune (ultima oară Windsor Castle, în 1922). În final ceea ce le-a pus cruce a fost apariţia motorului Diesel, imaginea hornurilor spectaculoase dispărând de pe oceanele lumii.
Andrea Nagy
Foto: arhivă Radio Cluj
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
