Ce e betelul şi de ce se mestecă?
Frunze de betel/Foto: Elter Károly
Cei care călătoresc în Asia sunt atenţionaţi din timp să nu privească cu ochi răi scuipatul pe stradă. Nu e o insultă personală, ci e efectul secundar al unui obicei alimentar practicat de 600 de milioane de oameni. Mestecatul betelului este recomandat în unele tratamente tradiţionale, totuşi efectele sale negative întrec cu mult avantajele:
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 6 mai 2021, 12:00 / actualizat: 6 mai 2021, 13:06
Cei care călătoresc în Asia sunt atenţionaţi din timp să nu privească cu ochi răi scuipatul pe stradă. Nu e o insultă personală, ci e efectul secundar al unui obicei alimentar practicat de 600 de milioane de oameni. Mestecatul betelului este recomandat în unele tratamente tradiţionale, totuşi efectele sale negative întrec cu mult avantajele:
În indonezia, mestecatul betelului e popular în special printre femeile sărace. În India însă, unde trăieşte cea mai mare concentraţie a consumatorilor de betel, obiceiul s-a extins la toate clasele sociale, de la tineri la bătrâni, de la săraci la bogaţi, de la intelectuali la neşcoliţi. În Bali pe de altă parte nu se poate imagina ceremonie religioasă fără acest obicei.
De ce scuipă consumatorii de betel?
O porţie de mestecat, de dimensiune cam cât jumătatea unei cutii de chibrituri, are la bază 3 ingrediente esenţiale: frunza de betel (Piper Betle), nuca areca (Areca Catechu) şi pulberea de var. Pe lângă acestea pot fi adăugate condimente precum scorţişoara sau nucşoara, după gustul fiecăruia. În prezenţa varului, aşadar într-un mediu bazic, din nuca areca se eliberează arecolina: o substanţă cu efecte psihoactive, care provoacă o uşoară euforie. Arecolina colorează saliva în roşu, contribuind la imaginea nu foarte plăcută.
Care sunt efectele consumului de betel?
Cel mai important efect atribuit consumului de betel e scăderea poftei de mâncare. E probabil motivul pentru care obiceiul e atât de răspândit în clasele defavorizate. E apoi senzaţia de euforie de care am pomenit, dar se foloseşte şi pentru a ameliora tusea şi a scăpa de paraziţii intestinali. Pe de altă parte efectele negative întrec cu mult avantajele. Mestecatul betelului mai întâi îngălbeneşte, apoi înnegreşte dinţii; din cauza varului se formează mai uşor tartrul, ceea ce duce la parodontoză şi la pierderea dinţilor.
Un studiu amplu a arătat că există o strânsă legătură între obiceiul mestecatului de betel şi cancerul bucal: în special în Papua Noua Guinee cazurile au fost atât de multe încât acum câţiva ani, guvernul a demarat o campanie împotriva acestui obicei alimentar.
Sursă: Origo.hu/Foto: Elter Károly
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
