Lingvistica este domeniul care greu atrage atenţia publicului nespecialist. Pentru rromi, un popor cu o cultură orală până în timpurile moderne, lingvistica a însemnat cunoaşterea trecutului, a ţinuturilor pe care le-au străbătut în migraţia lor. Limba lor cuprinde elemente armene, greceşti, slave, mementouri vii şi active ale drumului îndelungat.
Foto: 2017 primul an de curs
Articol editat de cristina.rusu,
9 martie 2021, 15:22 / actualizat: 10 martie 2021, 10:26
Lingvistica este domeniul care greu atrage atenţia publicului nespecialist. Pentru rromi, un popor cu o cultură orală până în timpurile moderne, lingvistica a însemnat cunoaşterea trecutului, a ţinuturilor pe care le-au străbătut în migraţia lor. Limba lor cuprinde elemente armene, greceşti, slave, mementouri vii şi active ale drumului îndelungat.
Pentru studenţii Universităţii Babeş-Bolyai e bine cunoscut faptul că se pot înscrie la cursuri de japoneză, spaniolă sau limbi scandinave; e însă printre puţinele instituţii educaţionale din ţară unde se poate studia şi limba rromani.
Am stat de vorbă cu Crăciun Ioan Lăcătuş, cercetător al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, iniţiatorul cursului:
Andrea Nagy: Cum se pronunţă corect rromani?
Crăciun Ioan Lăcătuş: Cu accent pe ultima silabă. Cunosc cercetători ai domeniului care nu pronunţă corect!
Andrea Nagy: Mă gândeam iniţial să te întreb cum se face că în România găseşti mai greu cursuri de rromani decât de japoneză. Cursurile nu există, ori nu ştim noi de ele?
Crăciun Ioan Lăcătuş: Ambele. Vârful de lance e Universitatea din Bucureşti, unde există şi catedră la nivel de licenţă. Au reuşit datorită domnului profesor Gheorghe Sarău, lingvist român, care a avut preocupări pentru limba rromani dinainte de ’89. El a introdus la noi scrierea standardizată a limbii, care a fost acceptată prin 1990. El a fost deschis spre cei care au vrut să vină în zona aceasta a predării limbii în învăţământul preuniversitar. Dintre cei care lucrează în acest domeniu, mulţi sunt necalificaţi: Bucureştiul e departe, nu ai unde să te califici. Şi eu am fost student acolo pentru un an. Am cunoscut profesori din Cluj şi din Bihor care mergeau cu trenul până la Bucureşti ca să-şi obţină această calificare. Dl. Sarău ne-a ajutat cu suportul ştiinţific ca să facem cursul şi la Cluj, pentru că aveam nevoie. În discuţiile cu UBB ne-a ajutat foarte mult mitropolitul Clujului, Înaltpreasfinţitul Andrei, care e foarte deschis în tot ce ţine de educaţia tinerilor.
Andrea Nagy: Când stau de vorbă cu Rodica Bogdan de la Asociaţia Interpreţilor Mimico-Gestuali, plecăm de la aceeaşi premisă: că limba semnelor române e limba maternă a surzilor din România. După care ies la iveală complicaţiile: da, e limba maternă a celor care provin din familii de surzi; apoi nu e aceeaşi limbă a semnelor peste tot, variaţiile sunt foarte mari. Care e de fapt limba maternă a rromilor din ţara noastră?
Crăciun Ioan Lăcătuş: Indiferent de grai, diferenţele sunt mult mai mici decât în cazul limbii române. Am participat la o conferinţă la Strasbourg, unde erau colegi din Macedonia, din Suedia, cu care m-am înţeles foarte bine. Rromani e limba maternă a rromilor.
Andrea Nagy: Şi totuşi, spre deosebire de limba altor minorităţi, există puţine şcoli cu predare integrală în rromani.
Crăciun Ioan Lăcătuş: Chiar noi, rromii, nu avem uneori informaţii suficiente despre această limbă. Nu ştim că avem posibilitatea să studiem şi limba noastră, sau că există o variantă scrisă a ei. De fapt are o structură logică foarte ordonată, o calitate care a fost salvarea limbii. Apoi e problema de asumare a identităţii: sunt familii integrate foarte bine, cu o situaţie materială bună; le vine destul de greu să vorbească rromani chiar şi în familie, pentru ca ai lor copii să nu fie discriminaţi, să nu fie arătaţi cu degetul cum au fost ei. Copiii mai aud câte ceva de la bunici; dar abia mult mai târziu, dacă întâlnesc un cadru didactic care ştie să se exprime frumos, învaţă despre limba lor.
Andrea Nagy: Este vorba de un curs pentru vorbitorii nativi, pentru ca ei să-şi structureze anumite aspecte de limbă?
Crăciun Ioan Lăcătuş: Am convenit cu colegii de la Facultatea de Litere să punem accent şi pe cercetare: să luăm legătura cu vorbitori mai în vârstă, de la care să recuperăm cuvinte vechi pe cât se poate. Cursul e frecventat de oameni din diferite domenii: de la avocatură, reprezentanţi ai unor culte religioase care lucrează cu comunităţi de rromi, până la studenţii Erasmus. În primul an am avut în jur de 50 de cursanţi. Apoi începând de prin al doilea an, aveam mai mulţi nerromi la curs. Profesorul care a predat cursul în ultimii 2 ani e japonez.
Yusuke Sumi și Ionel Cordovan cei care au predat cursul
Andrea Nagy: Ce vrea să înveţe studentul român când ajunge la un curs de limba rromani?
Crăciun Ioan Lăcătuş: Cu grupa de începători facem lucruri de bază precum alfabetul şi elemente de vocabular. Cu grupa avansată ne ocupăm de traduceri, chiar texte dialectale. Încercăm să folosim inter-influenţa lingvistică. Sunt destul de multe cuvinte în română împrumutate din rromani, pentru cursanţi e plăcut să afle asta. Vorbim de cuvinte ca mişto, baftă, nasol. Chiar am un prieten rudar (rudarii nu sunt vorbitori nativi), care la doctorat a studiat aceste inter-influenţe.
Andrea Nagy: Aveţi de gând să extindeţi cursul facultativ eventual la o secţie de predare?
Crăciun Ioan Lăcătuş: Dorinţa mea aceasta a fost, dar nu s-a putut din prima. Există nişte paşi administrativi pe care trebuie să-i parcurgem, lucruri pe care trebuie să ni le asumăm faţă de Facultatea de Litere. Dar privim existenţa unei catedre ca pe o chestiune practică relevantă, nu ca pe un moft.
Săptămâna trecută am aflat de trecerea din viaţa aceasta a d-lui profesor Marcel Courthiade, de la Universitatea Sorbona din Paris. Dânsul a avut o legătură apropiată de colaborare cu dl. Gheorghe Sarău… A fost singurul rrom care a obţinut un doctorat în fonetica şi ortografia limbii rromani, unul dintre cei mai importanţi experţi în limba, literatura şi cultura rromilor.
Andrea Nagy: Care e elementul din cultura rromă de care eşti cel mai mândru?
Crăciun Ioan Lăcătuş: Pentru mine chiar a contat limba în asumarea identităţii, faptul că mama a vorbit cu noi limba de când eram mici. Dar e încă loc de multă cercetare: chiar după 10 ani în acest domeniu încă aflu lucruri noi. Ca univers de cercetare, mi se pare foarte mişto!
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
