Incluziv: România sub lupa CEDO, pentru tratamentele abuzive din centrele rezidenţiale

România a pierdut 17 procese la CEDO în ultimii 12 ani, pentru rele tratamente în azile şi instituţii psihiatrice.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 19 martie 2024, 13:55 / actualizat: 19 martie 2024, 15:46

Concluziile acestor hotărâri ar fi trebuit să fie integrate într-un plan naţional de gestionare a situaţiei pacienţilor din instituţiile rezidenţiale, ceea ce încă nu s-a întâmplat.

Despre cum s-a ajuns în acest punct şi ce se întâmplă dacă România depăşeşte ultimul termen de depunere a planului am discutat cu Georgiana Pascu, reprezentantă a Centrului de Resurse Juridice, o organizaţie care se ocupă, printre altele, cu monitorizarea şi reprezentarea în instanţă a cazurilor grave din azile şi instituţii psihiatrice.

Andrea Nagy: Explicaţi-mi vă rog cum s-a ajuns ca România să aibă obligaţia de a face acest plan naţional.

Georgiana Pascu: România a fost condamnată în nenumărate cauze cu privire la tratamentele aplicate persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale în spitalele de psihiatrie, ori cu privire la lipsa accesului la justiţie pentru aceste persoane. Prima condamnare datează din 2012. În momentul în care judecătorii Curţii Europene decid asupra unei încălcări, Statul Român nu are doar obligaţii pecuniare, ci are obligaţii şi în ceea ce priveşte schimbarea legislaţiei sau a cadrului instituţional, să nu perpetuăm acest tip de tratamente. Statul Român era obligat ca, din 2012, să transmită Comitetului de Miniştri (organul din cadrul Consiliului Europei care supraveghează modul în care statele îşi respectă obligaţiile din cadrul acestor hotărâri) un plan de acţiune, prin care să demonstrăm în concret ce amendamente aducem la legi, ce fonduri alocăm, ce profesionişti formăm. Ei bine, lucrul acesta nu s-a întâmplat, după care au urmat alte condamnări. Anul trecut, noi de la CRJ am depus la Strasbourg ceea ce se numesc Stakeholder Reports, pentru a arăta felul în care statul respectă aceste obligaţii. În iunie 2023 Comitetul de Miniştri a cerut ca într-un anumit termen, ţara noastră să depună dovezi că lucrurile se vor schimba. De atunci am participat şi noi la elaborarea acestui plan de acţiune pentru 2024-2029. Următorul termen pe care îl avem este 1 aprilie, pentru că următoarea şedinţă în care va fi evaluată această situaţie de către Comitetul de Miniştri este în iunie, iar documentele trebuie să fie transmise cu 2 luni mai devreme. Mai sunt aspecte de completat, iar guvernul trebuie să adopte acest plan printr-un memorandum.

Andrea Nagy: Care vor fi consecinţele dacă depăşim acest termen?

Georgiana Pascu: Cred că riscăm ceea ce se numeşte rezoluţie interimară. Aceste hotărâri sunt deja clasificate ca vizând probleme complexe sau structurale, ceea ce oricum atrage o atenţie mai mare asupra modului în care ne executăm obligaţiile.

Andrea Nagy: Au fost în ultimii ani probleme cu activitatea de monitorizare pe care o desfăşoară Centrul de Resurse Juridice. Care mai e situaţia acum?

Georgiana Pascu: Continuăm să facem vizite neanunţate, dar au existat situaţii punctuale în ultimele luni în care acestea au fost îngreunate. Avem ca exemplu centrul de tip rezidenţial din Zătreni, jud. Vâlcea. De fapt în jud. Vâlcea accesul CRJ în centre este interzis de mai mult timp, conducerea DGASPC pare că este aşa, un stat în stat. Poate că vă amintiţi, în urmă cu 3 ani la centrul din Zătreni am găsit o tânără cu dizabilităţi cu oasele rupte, era într-o situaţie de degradare fizică severă. Am chemat ambulanţa şi a fost dusă la spital, după care am depus o plângere penală, cu care suntem încă în instanţă (lucrurile nu au avansat foarte mult). În urmă cu o lună am încercat să o vizităm, iar accesul la acea tânără nu ne-a fost permis; cu toate că aveam inclusiv împuternicire avocaţială şi ea este clienta noastră. Aceste persoane nu au acces la mijloace de comunicare într-o manieră uzuală: nu au cu ce să sune şi să reclame, sau nu pot pentru că nu conştientizează abuzul. Anul trecut am lansat o aplicaţie pe telefon, Ceasul bun, pe care am încercat să o facem de-o manieră cât mai accesibilă, însă nu vă ascund faptul că merge destul de greu. La sfârşitul anului trecut am cumpărat mai multe telefoane mobile, pe care ne propuneam să le distribuim în centre, pentru ca persoanele cu dizabilităţi de acolo să poată trimite reclamaţii. Însă o instituţie din jud. Ialomiţa a confiscat telefoanele, ca oamenii să nu mai sune, să nu se plângă. Aşadar dincolo de chestiunile financiare, sunt aspecte care ţin de educaţie, de mentalitate şi de modul în care răspundem pentru încălcări ale drepturilor omului.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.