Prima pagină » Campanii » Incluziv » Incluziv: Recuperare, rezilienţă, performanţă: povestea lui Arian Notreţu, înotător cu dizabilităţi
Incluziv: Recuperare, rezilienţă, performanţă: povestea lui Arian Notreţu, înotător cu dizabilităţi
Arian Notrețu
Are doar 19 ani, dar la numărul de interviuri de pe internet aproape că ajunge din urmă un rocker care-şi anunţă un nou album. A început să practice înotul ca metodă de recuperare după un accident în care şi-a pierdut piciorul stâng, în curând însă a ajuns la performanţă şi la campionate mondiale. Vă aduc astăzi un dialog cu înotătorul Arian Notreţu.
Are doar 19 ani, dar la numărul de interviuri de pe internet aproape că ajunge din urmă un rocker care-şi anunţă un nou album. A început să practice înotul ca metodă de recuperare după un accident în care şi-a pierdut piciorul stâng, în curând însă a ajuns la performanţă şi la campionate mondiale. Vă aduc astăzi un dialog cu înotătorul Arian Notreţu.
Andrea Nagy: Arian, hai să stabilim de la început limitele: care sunt subiectele despre care nu-ţi place să discuţi?
Arian Notreţu: Despre trecut, despre ce s-a întâmplat la momentul accidentului. Eu am trecut cu totul peste ce a fost atunci şi îmi văd doar de viitor, de ce va urma în cariera mea de sportiv sau de antrenor.
Andrea Nagy: Oamenii se aşteaptă din partea ta la un dramatism pe care tu nu-l resimţi.
Arian Notreţu: De foarte multe ori da, oamenii vor să invoc o anumită milă. Ori eu nu inspir aşa ceva: din contră, promovez ideea ca persoanele cu dizabilităţi să încerce să ducă o viaţă cât mai normală.
Arian Notrețu
Andrea Nagy: Încă de la început alegerea ta a fost înotul?
Arian Notreţu: Până să am accidentul la 10 ani, am încercat mai multe sporturi. Dintre toate cel mai frumos mi s-a părut înotul, iar după accident a picat numai bine, pentru că doctorul mi-a recomandat să mă refac prin înot.
Andrea Nagy: Cum te defineşti acum?
Arian Notreţu: Sunt ambiţios; indiferent cât de îndrăzneţ pare un vis, setarea mea e să ajung acolo.
Andrea Nagy: Şi unde vrei să ajungi?
Arian Notreţu: Nu mai vreau să-mi definesc nişte jaloane pe care să le depăşesc. Viaţa poate aduce nişte momente neprevăzute: anul trecut de exemplu am avut o accidentare, care m-a ţinut destul de mult pe loc. Îmi doresc doar să dau randamentul maxim.
Arian Notrețu
Andrea Nagy: Probabil că ştii, există discuţii dacă e ok ca un copil să facă sport de performanţă: dacă nu e prea multă presiune, dacă nu aduce dezavantaje pe alte planuri. Tu ce părere ai?
Arian Notreţu: Important este să fie alegerea copilului: nu a părintelui, nu a antrenorului. Dacă este alegerea copilului să facă sport de performanţă, e perfect. Dar dacă e alegerea părintelui sau a antrenorului, asta va duce la suprasolicitare, tulburări de comportament şi tot felul de alte probleme apărute în urma unui efort care nu este voit de către copil.
Andrea Nagy: Ai întâlnit astfel de cazuri?
Arian Notreţu: Când am început eu sportul de performanţă, eram într-o grupă cu 24-25 de copii. Astăzi am rămas undeva la 3-4 persoane din grupa de atunci.
Andrea Nagy: Ai 19 ani, înseamnă că liceul l-ai terminat deja.
Arian Notreţu: Da, acum sunt în anul I la facultatea de sport eu îmi doresc să devin antrenor după ce îmi voi încheia cariera de sportiv). Este mult mai ok faţă de liceu, unde trebuia să merg zilnic şi, pe lângă antrenamente, era foarte dificil.
Arian Notrețu
Andrea Nagy: Mai încape şi altceva în viaţa ta?
Arian Notreţu: Obligatoriu în programul fiecărui sportiv trebuie să încapă şi micile plăceri ale vieţii: să te plimbi în parc, să mergi la o cafea, să ieşi cu prietenii. Pentru că sănătatea psihică a sportivului e la fel de importantă cum e şi disciplina.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
