Dar putem încerca să le anticipăm și să ne adaptăm. Sunt de acord cu cei care spun că ceea ce se întâmplă cu ghețarii este ca în jocul jenga: de-a lungul anilor, îndepărtezi o bucată după alta, însă turnul continuă să rămână sus, se prăbuşeşte doar atunci când o elimini pe cea potrivită. Cea din Himalaya a fost una din acele piese juste și din păcate, vom pierde din ce în ce mai multe, susţine cercetătorul.
Foto: Foto: limbovision /Pixabay
Articol editat de cristina.rusu,
23 februarie 2021, 06:00 / actualizat: 23 februarie 2021, 8:32
Potrivit cercetătorului Renato Colucci de la Institutul de Științe Polare al CNR, tragedii precum cea indiană din Himalaya vor avea loc cu o frecvență tot mai mare.
Dar putem încerca să le anticipăm și să ne adaptăm. Sunt de acord cu cei care spun că ceea ce se întâmplă cu ghețarii este ca în jocul jenga: de-a lungul anilor, îndepărtezi o bucată după alta, însă turnul continuă să rămână sus, se prăbuşeşte doar atunci când o elimini pe cea potrivită. Cea din Himalaya a fost una din acele piese juste și din păcate, vom pierde din ce în ce mai multe, susţine cercetătorul.
Renato Colucci este foarte clar în ceea ce priveşte starea ghețarilor lumii:
Acum este prea târziu, merg într-o direcție ireversibilă. Ce putem face este să-i monitorizăm și să ne pregătim.
Specialistul avertizează că ar trebui să ne aşteptăm la tregedii similare, cu o frecvență din ce în ce mai mare. Multe s-au întâmplat deja, chiar și în Himalaya, unde unii ghețari au cedat, dar din fericire nu au provocat nicio victimă. Trebuie să ne pregătim, deoarece aceste fenomene se vor repeta, iar ceea ce putem face noi este să le anticipăm şi să ne adaptăm. În anumite zone ale lumii, cum ar fi Alpii italieni sau elvețieni, situațiile de risc sunt atent monitorizate. Numai că de multe ori nu suntem pregătiți, aşa cum s-a întâmplat în India. Chiar dacă nimeni nu vrea să admită acest lucru, anumiţi gheţari şi zone din întreaga lume sunt considerate de serie B. Este foarte probabil ca aceste tragedii să poată fi evitate printr-o monitorizare puternică. Nu toți ghețarii sunt la fel. Unii, precum Marmolada, vor dispărea în curând, dar s-ar putea topi fără repercusiuni directe asupra oamenilor. În schimb, toţi cei cei din Himalaya, din America de Nord, cei din Anzii chilieni și peruvieni sunt expuşi riscului.
Însă întreaga comunitate globală este preocupată în primul rând de soarta ghețarilori din Antarctica şi de topirea stratului de gheață din vestul Antarcticii, fenomen aflat deja într-un proces ireversibil și care se teme că va produce un volum de apă capabil să ridice nivelul mării cu trei metri într-un secol. Clima s-a schimbat atât de rapid, încât ghețarii nu au avut timp să își adapteze dimensiunea la noul climat. Sunt ca un cub de gheață scos din frigider și pus pe blatul din bucătărie. Noi putem întrerprinde acțiuni de adaptare și atenuare, studiem situațiile la risc, dar, în acelaşi timp ne pregătim să abandonăm anumite zone care ar putea fi impactate de fenomen, a precizat Renato Colucci.
