Prima pagină » Campanii » Ce mai citim? » Ce mai citim: Un roman american contemporan, Frații Burgess

Ce mai citim: Un roman american contemporan, Frații Burgess

Filmele de la Hollywood ne-au creat o imagine a Americii cu oameni liberi, bogați, frumoși și fericiți. Cu mașini luxoase, case enorme și vacanțe de vis. Dincolo de impresia de loc al făgăduinței, America oamenilor de rând, a orașelor mici și a regiunilor rurale este destul de puțin cunoscută însă. Inegalitățile sociale, discrepanțele uriașe dintre bogați și săraci, inexistența unui sistem de protecție socială au fost până nu de mult departe de urechile noastre. În ultimii ani, când sărăcia și șomajul au devenit adevărate flageluri pentru pături întinse din populația celei mai mari democrații din lume, ne-am dat seama că America reală nu seamănă nici pe departe cu America din filmele strălucitoare de la cinema. Că oamenii trăiesc prost, muncesc mult, n-au vreme de vacanțe și se îndatorează la bănci pe viață pentru un credit imobiliar.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 ianuarie 2021, 06:00 / actualizat: 24 ianuarie 2021, 8:22

Filmele de la Hollywood ne-au creat o imagine a Americii cu oameni liberi, bogați, frumoși și fericiți. Cu mașini luxoase, case enorme și vacanțe de vis. Dincolo de impresia de loc al făgăduinței, America oamenilor de rând, a orașelor mici și a regiunilor rurale este destul de puțin cunoscută însă. Inegalitățile sociale, discrepanțele uriașe dintre bogați și săraci, inexistența unui sistem de protecție socială au fost până nu de mult departe de urechile noastre. În ultimii ani, când sărăcia și șomajul au devenit adevărate flageluri pentru pături întinse din populația celei mai mari democrații din lume, ne-am dat seama că America reală nu seamănă nici pe departe cu America din filmele strălucitoare de la cinema. Că oamenii trăiesc prost, muncesc mult, n-au vreme de vacanțe și se îndatorează la bănci pe viață pentru un credit imobiliar.

Scriitoarea americană Elizabeth Strout are talentul de a pune o lupă pe micile comunități conservatoare americane. Și o face nu pentru a acuza, pentru a arăta cu degetul sau pentru a ridiculiza, ci o face din nevoia de a povesti. De a face oamenii din aceste comunități să vorbească, să-și spună povestea, să arate cum e viața de zi cu zi la ei acasă.
Elizabeth Strout și-a câștigat notorietatea datorită romanului Olive Kitteridge, pentru care a și primit premiul Pulitzer. O profesoară pensionară, acrită și lipsită de speranță, care leagă prin vocea și prezența ei 13 mici istorii ale unor oameni dintr-un orășel din statul Maine, sus, aproape de granița cu Canada. Iar aceste povești palpită de viață și de emoții de toate soiurile: iubire, disperare, gelozie, dorință, invidie. Toate capătă glas în micile portrete imaginate de Elizabeth Strout. Cartea a devenit și serial pe HBO, iar dacă aveți ocazia, vi-l recomand cu toată convingerea.
Dar nu despre ”Olive Kitteridge” vreau să vă vorbesc astăzi, ci despre un al roman al său, Frații Burgess, apărut în limba română la Editura Litera în traducerea semnată de Bogdan Perdivară.
O istorie de familie, trei frați născuți în același stat american de la granița canadiană, Maine. Jim, Bob și Susan sunt legați de un incident tragic din familie, care le-a schimbat întreg parcursul vieții: frâna de mână decuplată a mașinii familiei pe când cei trei erau doar niște copii le-a omorât pe loc tatăl. Un eveniment sumbru, care îi însoțește pe frați, dar despre care nimeni nu dorește să mai aducă vorba.
Jim este un avocat de succes și locuiește la New York, la fel ca Bob, și el avocat dar trăind în umbra fratelui mai mare. Susan, sora geamănă a lui Bob, este singura care a rămas în Maine în casa părintească rece și lipsită de viață. Fiul ei abia ieșit din adolescență devine însă autorul unui gest oribil care spulberă pacea micului orășel și îmvrăjbește lumea. Așa că cei trei frați se reîntâlnesc în locurile natale, iar tensiunile care le-au marcat copilăria și adolescența ies din nou la iveală.
În Shirley Falls s-au stabilit de ceva vreme mai mulți somalezi, refugiați din fața războiului crud din țara natală. Comunitatea conservatoare americană îi privește însă cu suspiciune și chiar cu ură și ar face orice să-i vadă plecați de acolo.
Povestea se derulează pe două planuri apoi, pentru că urmărim destinul și poveștile fraților Burgess, dar Elisabeth Strout se apleacă și asupra comunității somaleze din Shirley Falls. Și reușește o minuțioasă descriere a unei situații cu care ne întâlnim din ce în ce mai des: civilizații și culturi puse față în față, frica de străini și necunoscut, imposibilitatea de a rămâne să trăiești în locul în care te-ai născut, dificultățile pe care le întâmpini atunci când ești forțat să emigrezi.
”Frații Burgess” este în primul rând o carte de și despre familie, despre relațiile care ne țin captivi sau, din contră, ne dau forță să ne schimbăm, să devenim mai buni, să evoluăm. Însă fundalul este cel al lumii contemporane și este remarcabil felul în care Elizabeth Strout reușește să împletească aceste două fire narative atât de complexe.
Recunosc, mi-ar fi plăcut o privire la atentă și o descriere mai amănunțită a comunității musulmanilor somalezi, pentru că aceasta parte nu este decât sumar prezentată.
Per total însă, romanul ”Frații Burgess” este ca o simfonie cu tonuri armonioase, cu ritm care uneori încetinește, te lasă să simți profund, pentru ca apoi să amplifice tensiunea până la cote insuportabile.
Și s-ar putea ca această carte grozavă să devină la rândul ei serial de televiziune, pentru că tocmai am aflat că Robert Redford a semnat cu HBO un contract pentru ecranizarea romanului.