Prima pagină » Diverse » Cât de grea a fost de fapt viaţa în vestul sălbatic? [AUDIO]
Cât de grea a fost de fapt viaţa în vestul sălbatic? [AUDIO]
În realitate, vestul nu era chiar atât de sălbatic pe cât îl înfăţişează filmele. Să ne înţelegem: istoricii nu se îndoiesc că pe alocuri au avut loc scenele pline de acţiune de pe ecran, dar nu pe o scară atât de largă. Este vorba în fond de un teritoriu uriaş, care înglobează de la zone stâncoase precum Montana, până în Texas şi pe coasta de vest a Americii. Ca perioadă avem a doua jumătate a secolului 19. Pe atunci existau multe păşuni, unde vitele puteau hălădui în voie. Controlul federal era extrem de lax, ca şi cum adevăratele state nu s-ar fi constituit încă.
Viaţa nu a fost uşoară în vestul sălbatic, ne-o spun filmele de la Hollywood. Dar oare de fiecare dată când cineva intra într-o cârciumă, risca o confruntare armată? Oare fiecare şerif era înclinat să trateze legea într-un mod relaxat? Pentru răspunsuri trebuie să ne adresăm istoricilor, nu scenariştilor:
În realitate, vestul nu era chiar atât de sălbatic pe cât îl înfăţişează filmele. Să ne înţelegem: istoricii nu se îndoiesc că pe alocuri au avut loc scenele pline de acţiune de pe ecran, dar nu pe o scară atât de largă. Este vorba în fond de un teritoriu uriaş, care înglobează de la zone stâncoase precum Montana, până în Texas şi pe coasta de vest a Americii. Ca perioadă avem a doua jumătate a secolului 19. Pe atunci existau multe păşuni, unde vitele puteau hălădui în voie. Controlul federal era extrem de lax, ca şi cum adevăratele state nu s-ar fi constituit încă.
Istoricii spun că tocmai din această lipsă de guvernare provine imaginea clasică a vestului sălbatic drept un spaţiu gălăgios, încrâncenat şi violent. Filmele arată o anarhie completă, în care indienii se luptau între ei, iar după un timp europenii îşi luau la rândul lor partea. Perioadele de acalmie au fost însă suficient de lungi încât să fie înfiinţate aşezări şi să fie stabilite regulile de bază ale societăţii. Cei mai mulţi erau conştienţi de urmările negative ale confruntărilor violente, aşadar în realitate luptele pentru apă ori pentru locuri de păşunat au fost mult mai rare decât pe marele ecran. Crescătorii de vite fondau asociaţii şi documentau împărţirea terenurilor: un sistem care funcţiona destul de bine… dacă nu erai indian. A fost, din păcate, şi perioada în care teritoriile triburilor băştinaşe s-au micşorat din ce în ce mai mult, laolaltă cu drepturile pe care le aveau membrii lor. În 1851 Congresul Statelor Unite a aprobat legea de înfiinţare a primelor rezervaţii. Indienii erau relocaţi cu forţa în zone adesea nepotrivite pentru agricultură, pe care aveau voie să le părăsească numai cu autorizaţie.
Vestul sălbatic autentic se putea experimenta în zonele unde se găsea aur. Aici violenţa era la ordinea zilei, iar crimele erau şi ele destul de dese. În concluzie: atunci când resursele erau abundente, precum păşunile pentru vite, oamenii găseau de cuviinţă să se înţeleagă paşnic; atunci însă când era vorba de o resursă rară, precum metalele preţioase, nu pregetau să folosească indiferent ce metode pentru a-şi atinge scopul.
Andrea Nagy
Foto: Pexels
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Cât de grea a fost de fapt viaţa în vestul sălbatic? [AUDIO]](https://www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2020/12/western.jpg "Cât de grea a fost de fapt viaţa în vestul sălbatic? [AUDIO]")
