Operațiunea „Salvați aspretele”, peștele românesc care a trăit pe vremea dinozaurilor
La 65 de milioane de ani de la dispariția dinozaurilor, o specie de pește de apă dulce, găsită în sud-estul Europei, este una dintre puținele verigi care ne leagă de un trecut atât de îndepărtat. Este aspretele, sau „Romanichthys valsanicola” în latină, un pește de apă dulce, din care se estimează că doar cincisprezece exemplare supraviețuiesc de-a lungul unui kilometru din albia râului Vâlsan din centrul României și care a fost contemporan cu ultimii dinozauri.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 28 noiembrie 2020, 18:00
La 65 de milioane de ani de la dispariția dinozaurilor, o specie de pește de apă dulce, găsită în sud-estul Europei, este una dintre puținele verigi care ne leagă de un trecut atât de îndepărtat. Este aspretele, sau „Romanichthys valsanicola” în latină, un pește de apă dulce, din care se estimează că doar cincisprezece exemplare supraviețuiesc de-a lungul unui kilometru din albia râului Vâlsan din centrul României și care a fost contemporan cu ultimii dinozauri.
Datorită obiceiurilor nocturne ale acestei fosile vii și a faptului că își petrece cea mai mare parte a zilei ascuns sub stânci, aspretele este foarte dificil de văzut chiar și pentru cei care își petrec tot timpul studiindu-l. Însă, dintr-o întâmplare norocoasă, un grup de oameni de știință și activiști care lucrau pentru a preveni dispariția acestuia au găsit luna trecută un grup de 12 exemplare și au putut chiar să le înregistreze, spre deliciul iubitorilor acestei specii, pe care Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) o califică drept „grav amenințată”.
Această specie, ale cărei origini datează de aproximativ 65 de milioane de ani, a fost descoperită în 1956 de către studentul român la biologie Nicolae Stoica. În timp ce lucra la o cercetare asupra faunei piscicole din zonă, Stoica a găsit, în același râu Vâlsan, un exemplar de pește „aspru” care nu corespundea niciunei specii descrise anterior în tratatele de zoologie disponibile. Studentul i-a informat pe experții zoologici Margareta Dumitrescu și Petre Bănărescu și, în 1957, au publicat împreună cu Stoica studiul științific care a confirmat existența acestei noi specii, al cărei nume latin înseamnă „peștele românesc al Vâlsanului”.
Denumirea sa populară „asprete” se referă la structura sa aspră, iar la momentul descoperirii sale exista și în cel puțin alte două râuri din zonă, Argeșul și Vâlsanul, cu o populație estimată la câteva sute de exemplare.
Principala explicație pentru declinul populației de asprete este construcția Barajului Vidraru, executat de autoritățile vremii pentru a produce electricitate, a preveni inundațiile și a facilita lucrările de irigații în această parte a României. Administrat de compania de stat Hidroelectrica, barajul a redus considerabil debitul râului, punând în pericol supraviețuirea aspretelui.
În prezent, valea Vâlsanului este singurul loc din lume în care se mai întâlnește această specie, aspretele fiind cea mai rară specie de pește din Europa. AICI puteți asculta un interviu realizat de Doina Borgovan cu alpinistul Alex Găvan.
RADOR
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
