Crizantemele, numite și tufănele, dumitrițe, margarete de toamnă, sunt un gen de flori (Chrysanthemum), format din aproximativ 30 de specii de plante perene, aparținând familiei Asteraceae, native Asiei și Europei de nord-est.
Articol editat de cristina.rusu, 10 octombrie 2020, 21:00 / actualizat: 15 octombrie 2020, 11:22
Crizantemele, numite și tufănele, dumitrițe, margarete de toamnă, sunt un gen de flori (Chrysanthemum), format din aproximativ 30 de specii de plante perene, aparținând familiei Asteraceae, native Asiei și Europei de nord-est.
Crizantemele au fost cultivate în China încă din secolul al XV-lea î.Hr. Un oraș antic chinez a fost numit Ju-Xian, în traducere „orașul crizantemă”. Planta a fost introdusă în Japonia probabil în secolul al VIII-lea a.d., iar împăratul a adoptat-o ca sigiliu imperial. În Japonia există un „Festival al Fericirii” dedicat florii.
Foto: NguyenCongDuc/Pixabay
Floarea a fost adusă în Europa în secolul al XVII-lea. Linnaeus a numit-o conform prefixului grecesc chrys-, care înseamnă auriu (culoarea inițială a florilor), și -anthemon, însemnând floare.
Crizantema are o conotație pozitivă în țări precum Japonia, Statele Unite, Australia sau China, unde simbolizează sărbătoarea mamelor, aceste flori sunt primite cu zâmbetul pe buze. Este floarea luminii și a soarelui, în Japonia, iar pentru chinezi, reprezintă, în general, odihna, liniștea, dar și viața senină, cu excepția crizantemei albe, care semnifică jelirea sau necazul.
În multe țări europene este considerată o floare funerară. De altfel, în Occident, se obișnuiește ca, de Ziua Tuturor Sfinților (1 noiembrie), să se ducă crizanteme rudelor trecute la Domnul, semnificând, astfel, regretul față de persoanele decedate.
La români crizantemele roșii, numite ”dumitrițe”, sunt asociate liniștii, împăcării, iertării, dar și tristeții. Românii le consideră ”florile Sfântului Dumitru”.
Crizantemele pot fi folosite pentru tratarea anumitor afecțiuni:
Consumul regulat de ceai din crizantemă ajută la menţinerea calciului în organism, reglează funcţiile inimii şi reduce nivelul de colesterol din sânge; întărește sistemul imunitar; detoxifică organismul.
În caz de bronșită: la un litru de apă ce fierbe se adaugă două-trei flori întregi de crizantemă. Se dă în clocot şi fiertura se lasă la infuzat, de seara până dimineaţa. In această soluţie, seara, înainte de culcare, se îmbibă un prosop care apoi se aplică pe piept. După o săptămână de la începerea tratamentului, se vor observa rezultate pozitive.
Pentru un somn plăcut și liniștit, peste aşternut se presară petale de crizantemă.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Primăvara începe, după unii, cu prima lună din martie, după alţii când se sfârşesc zilele babei Dochiei, şi anume la Alexii, 17 martie, şi...
Sistemul imunitar al fiecărei persoane este unic, de aceea unele plante medicinale pot provoca reacţii alergice, iar riscurile cresc, dacă...
Uleiul de măsline este cunoscut în multe regiuni ale lumii şi este apreciat nu doar pentru gust, ci şi pentru beneficiile sale pentru sănătate,...
O carte Pokémon a fost scoasă la licitație pentru aproape 16,5 milioane de dolari, un preț record. Influencerul și luptătorul american...